Unul din trei români cu suspiciune de cancer refuză să continue investigațiile medicale. Cele mai frecvente motive de refuz al investigațiilor medicale suplimentare

Lipsa programelor de screening şi a educaţiei medicale ţin pacienţii care suferă de cancer departe de tratament. Statisticile sunt îngrijorătoare şi arată că un român din trei refuză să continue investigaţiile medicale.

Caravana „Nu am făcut destul”, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), ajunsă la a noua ediție, s-a desfășurat în perioada septembrie-noiembrie în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele – Giurgiu și Periș – Ilfov).

O echipă de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare au mers în aceste comune (trei vizite pentru fiecare localitate) și au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice:

• analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA),
• analize de urină (urocultură și sumar de urină),
• măsurarea glicemiei (instant și din sânge venos), tensiunii, greutății, înălțimii,
• ecografii mamare,
• consult urologic cu ecografie,
• consult dermatologic și dermatoscopie,
• evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.

„ Un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, potrivit HotNews.

Cele mai frecvente motive de refuz al investigațiilor medicale suplimentare au fost:

• Mi-e frică / Mai bine să nu știu,
• Nu vreau să-mi îngrijorez familia,
• Nu mă doare și nu mă duc,
• Nu mă lasă copiii / soțul,
• Am treabă la câmp / în curte,
• Am pomană,
• M-au chemat la muncă.

Caravana „Nu am făcut destul” ediția a noua, în cifre:

În cele 24 zile ale caravanei au fost testate 1.136 de persoane (77% femei, 23% bărbați). Cel mai mare procent (47%) a fost la categoria de vârstă 50-69 ani.

• 71% suferă de obezitate sau au exces ponderal.
• 20% dintre cei prezenți și-au făcut analizele de sânge anul acesta.
• Dintre toți cei care și-au făcut analize de sânge în ultimii 5 ani, 32% au avut trimitere de la medicul specialist, 44% au avut trimitere de la medicul de familie, 18% și le-au făcut din proprie inițiativă și 6% au avut recomandare de la locul de muncă.

Analize de sânge și urină:

• Mai mult de jumătate (52%) dintre cei testați au avut valori anormale la analizele de sânge.
• Majoritatea celor testați au fost depistați cu dislipidemie. 3 din 4 aveau valori crescute ale LDL-colesterolului și 1 din 2 avea colesterolul total dincolo de valorile normale.
• Aproximativ 25% dintre cei testați aveau valori modificate ale glicemiei, ceea ce sugerează fie un diabet slab controlat, fie depistarea diabetului.
• 8% aveau o infecție urinară.
• 18% prezentau valori crescute ale marker-ului de inflamație și modificări specifice pe hemogramă.
• Aproximativ 4% aveau deficit de fier.

Cancer mamar:

• 787 de ecografii efectuate
• 82 de recomandări de mamografii
• 63 de mamografii efectuate
• 8 recomandări de control la 3 și 6 luni
• o recomandare de RMN
• o biopsie
• Un caz de cancer mamar depistat și încă o suspiciune mare, cu recomandare de biopsie (dar pacienta cu recomandare de biopsie nu mai răspunde la telefoane și mesaje).
• Dintre femeile prezente, 71% nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară și 45% nu și-au făcut niciodată autopalpare sau nu au putut să spună când au făcut-o ultima dată.

Cancer renal, urotelial și prostată:

• 671 de ecografii efectuate
• 23 de recomandări de control urologic suplimentar
• 14 controale suplimentare efectuate
• 4 recomandări de CT
• O biopsie
• Două recomandări de RMN.
• 256 de teste PSA
• 8% dintre bărbații testați au valori crescute ale PSA și necesită investigații suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic.
• 4% au valori modificate ale ureei și creatininei și necesită investigații suplimentare pentru evaluarea funcției renale.

Cancere de piele:

• 625 de dermatoscopii efectuate
• 51 de recomandări de control dermatologic suplimentar
• 28 de controale suplimentare efectuate
• 11 recomandări de biopsie
• 7 suspiciuni de carcinom bazocelular, identificate de ambii medici dermatologi – din caravană și de la controlul suplimentar. Niciunul dintre cei 7 pacienți nu a vrut să își facă biopsia.