Din cuprinsul articolului
Frisoane, cauze. Frisonul este definit ca o tremuratură inegală și neregulată, însoțită de senzație de frig, ce se extinde cuprinzând întregul corp.
Dr. Iuliana Avădanei, medic de medicină generală cu competențe în homeopatie, explică ce se întâmplă în organism atunci când avem frisoane.
Temperatura corpului se menține constantă datorită echilibrului dintre termogeneză și termoliză. Menținerea echilibrului este asigurată de funcționarea centrilor termoreglatori, situați în hipotalamus.
În producerea de căldură – termogeneză – intervin procesele biochimice, căldura fiind rezultatul proceselor de oxidare din organism, mai ales prin activitatea musculară și glandulară. În pierderea de căldură – termoliza – intervin mecanisme fizice, căldura pierzându-se prin piele, plămâni, rinichi. În timpul frisonului cresc combustiile și termogeneza. La aceste fenomene asociate se adaugă vasoconstricție cutanată și paloare prin care organismul se opune pierderii mari de căldură.
Se descriu semiologic:
- frisonul febril;
- frisonul psihic – provocat de frică;
- frisonul reflex – dat de acțiunea bruscă a frigului asupra pielii;
- frisonul prin răcirea centrilor;
- frisonetele sau senzația de frig, prezente în infecții, în timpul menopauzei.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale frisoanelor?
Cele mai des întâlnite cauze ale frisoanelor includ:
- expunerea la frig,
- infecții virale și bacteriene (gripa, răceala, pneumonia, gastroenterita, meningita, mononucleoza infecțioasă, infecții streptococice, infecții ale tractului urinar, septicemie, malarie, tuberculoză),
- menopauza,
- reacții la medicamente (antibiotice, medicamente pentru tratamentul convulsiilor),
- boli autoimune (lupus eritematos sistemic),
- stresul,
- malnutriția,
- hipotiroidismul,
- diabetul zaharat,
- sistemul imunitar slăbit la bolnavii care au SIDA sau cancer.
Frisoanele pot fi și un efect secundar al unora dintre medicamente, mai ales dacă acestea vor fi administrate în mod abuziv. Acest tip de frisoane vor fi însoțite de greață, vărsături, reacții alergice, somnolență, insomnie, probleme cardiovasculare și dependență.
Diagnosticul este stabilit în urma examenului fizic, în funcție de starea generală de sănătate a pacientului. În cazuri excepționale sunt necesare și investigații suplimentare.