Cele mai frecvente întrebări și răspunsuri despre fibrilația atrială, o afecțiune care crește considerabil riscul de accident vascular

Prof. Dr. Dan Dobreanu – Șef Clinică Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș, Prorector Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș explică ce este fibrilația atrială, care sunt factorii de risc și cum se poate trata.

 Doctorul Zilei: Ce este fibrilația atrială?

 Prof. Dr. Dan Dobreanu:  Fibrilația atrială este o dereglare a ritmului cardiac normal, în care atriile, cavitățile inimii care primesc sângele din organism, au o activitate electrică total haotică și, ceea ce este mai important, lipsită de orice eficiență mecanică.

Prin aceasta, umplerea inimii este afectată și performanța ei ca și pompă scade cu aproximativ 25-30%. Activitatea atrială ineficientă creează pe de altă parte condiții de formare la acest nivel a unor cheaguri de sânge, care împinse în circulația arterială pot ajunge la nivelul unor vase cerebrale pe care să le obstrueze, determinând cea mai de temut complicație a fibrilației atriale, accidentul vascular cerebral.

DZ: Care sunt semnele acestei afecțiuni?

DD: Cel mai reprezentativ semn al fibrilației atriale este percepția ritmului cardiac neregulat. Alte semne sunt legate de scăderea eficienței de pompă a inimii (oboseală, lipsă de aer) și, nu rareori, prima manifestare a fibrilației atriale este accidentul vascular cerebral. Oricare din aceste semne impune prezentarea la medic pentru o evaluare și confirmarea diagnosticului care se face prin înregistrarea electrocardiogramei.

Există chiar o recomandare expresă ca orice pacient peste 65 de ani să fie învățat să își palpeze periodic pulsul și, în cazul în care îl percepe neregulat, să se prezinte la medic pentru efectuarea unei electrocardiograme. De remarcat, însă că adesea fibrilația atrială este un fenomen episodic, situație în care, electrocardiograma înregistrată în afara episodului aritmic poate fi normală.

DZ: Care sunt factorii de risc și la ce categorii de persoane apare mai des?

DD: Majoritatea bolilor de inimă (insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică) pot favoriza fibrilația atrială, care adesea se constituie într-un factor de agravare al acestor boli.

O serie de factori episodici, cum ar fi consumul de stimulente (cafea, alcool), stresul, febra pot constitui factori precipitanți ai aritmiei. În fine, nu rar, fibrilația atrială apare în absența oricărei boli cardiace decelabile, constituind așa numita fibrilație atrială idiopatică.

DZ: Ce facem dacă suntem diagnosticați cu fibrilație atrială, există restricții alimentare, trebuie să renunțăm să mai facem efort?

DD: Depistarea fibrilației atriale nu implică în sine niciun fel de măsuri de modificare a stilului de viață, cu excepția eventual a celor care țin de boala cardiacă asociată. Este utilă evitarea factorilor precipitanți ai fibrilației atriale, mai ales dacă s-a observat o corelație certă între aceștia și episoadele aritmice.

DZ: Cum se poate trata fibrilația atrială?

DD: Primul pas în tratamentul fibrilației atriale îl constituie așa numitul tratament de substrat, adică tratarea corectă a bolii care se află în spatele fibrilației atriale. Prevenția fibrilației atriale se poate face prin administrarea unor medicamente antiaritmice, dar eficacitatea lor în această direcție este dezamăgitoare. În plus, aceste medicamente nu sunt deloc lipsite de efecte adverse, uneori mai severe decât boala pe care vrem să o tratăm, așa încât administrarea lor trebuie făcută cu o deosebită atenție și în niciun caz fără recomandare medicală.

Recent, o tehnică intervențională numită ablație încearcă să prevină fibrilația atrială prin leziuni efectuate în niște zone critice pentru mecanismul acestei aritmii. Rezultatele par încurajatoare, mai ales la pacienții cu afectare cardiacă minimă, dar costurile mari și necesitatea unui personal cu înaltă calificare îi limitează încă utilizarea pe scară largă.

Trebuie, de asemenea, ținut cont că tratamentul medicamentos antiaritmic sau chiar ablația pot doar să modifice caracterul aritmiei făcând-o mai puțin simptomatică. Pacientul se simte bine, dar rămâne la fel de expus riscului de accident vascular cerebral.

Din acest motiv, elementul cheie în tratamentul fibrilației atriale îl constituie administrarea de medicamente care să prevină formarea de cheaguri de sânge în inimă, așa numitele medicamente anticoagulante. Ele sunt foarte eficiente în reducerea riscului de accident vascular cerebral, dar expun pacientul riscului de sângerare, astfel încât indicația lor trebuie atent cântărită, iar administrarea strict supravegheată.