Cele mai bune surse de proteine vegetale. Care este cantitatea zilnică recomandată?

Proteinele sunt nutrienți esențiali pentru organismul nostru, fiind implicate într-o multitudine de procese la nivelul întregului corp. Acestea pot proveni atât din surse de origine animală, cât și vegetală.

Majoritatea persoanelor primesc aportul de proteine din produsele de origine animală. Deși pot fi mai dense în proteine, alimentele de origine animală vin, adesea, la pachet cu grăsimi și colesterol.

Din fecirire, aportul zilnic poate fi satisfăcut și prin consumul alimentelor de origine vegetală. Ce înseamnă aportul zilnic, însă?

Acest lucru depinde în funcție de dietă, activitatea fizică și stilul de viață. Cu siguranță, un sportiv va avea nevoie de mai multe proteine, spre deosebire de o persoană cu un stil de viață preponderent sedentar.

Proteine de origine vegetală

Patricia Rusu, nutriționist, dezvăluie pe o rețea de socializare care este cantitatea zilnică recomandată de proteine și, de asemenea, ce surse de proteine vegetale avem la dispoziție.

„De câtă proteină avem nevoie?

Dacă îți dorești să slăbești? Cam 1gr/kg corp, deci dacă ai 80kg, 80 gr proteine. Daca ești sedentar, chiar și mai puțin de atât, si 0.8gr/kg corp ajung. Dacă esti sportiv, situația se schimbă și putem trece de 2gr/kg corp. Dar asta doar ca idee, nu vom avea nevoie să calculăm la sânge aportul proteic.

Nu sunt adepta alimentației vegane, însă sunt adepta echilibrului și a gândirii logice, eficiente pentru organismul meu. Așa că, pentru a ne da seama cât și ce fel de proteină să consumăm, hai să vedem ce se întâmplă la nivelul sistemului digestiv când consum proteină animală:

– Principala cauză a distrugerilor provocate de carne în intestinele noastre este faptul că în carne nu există fibre alimentare, existând în schimb o cantitate mare de grăsime și colesterol.

– Carnea face ca pereții colonului să devină treptat mai groși și mai rigizi. Asta se întâmplă din cauza lipsei de fibre alimentare din carne, care are drept efect o scădere pronunțată a scaunului din colon.

– Pe măsură ce pereții colonului devin mai groși, lumenul, sau cavitatea colonului, se îngustează. Drept rezultat, în colon se acumulează scaun stagnant (fecale comprimate), care rămâne mult timp acolo. Scaunul stagnant care se acumulează în diverticuli sau între pliuri produce toxine, cauzând mutații genetice în celulele acelor secțiuni, ducând la formarea de polipi. Polipii cresc și, în ultimă instanță, devin canceroși.

V-am exemplificat toate acestea nu ca să vă sperii, ci ca să ințelegeți DE CE-ul din spatele cuvintelor mele atunci când spun să avem o alimentație echilibrată.

Surse de proteine vegetale:

• Pseudocereale: quinoa, mei, hrișcă, drojdia de bere inactivă
• Frunze verzi: broccoli, spanac, spirulină, sparanghel, măcriș
• Nuci: migdale, caju, alune de pădure, fistic, nuci românești
• Semințe: in, chia, floarea soarelui, cânepă, dovleac
• Boabe: fasole, linte, soia, năut, mazăre
• Cereale integrale: secară, orz, orez integral, ovăz integral
• Ciuperci de toate felurile”, recomandă Patricia Rusu, nutriționist.