Cele mai bune strategii anti-îmbătrânire la îndemâna oricui

Procesul de îmbătrânire este în mod esențial legat și de alimentație, astfel că una dintre cele mai importante schimbări o reprezintă optimizarea nivelului de insulină prin alimentație corectă și exercițiu fizic, afirmă nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit specialistului, menținerea nivelului optim de insulină și leptină se pare că reprezintă cheia spre încetinirea proceselor de îmbătrânire. Consumul de alimente bogate în zahăr este cel mai rapid și sigur mod de a accelera procesele de îmbătrânire din organism.

Studiile arată că o bună strategie anti-îmbătrânire presupune limitarea zaharurilor și aportul alimentar de proteine (carne de pasăre crescută fără hormoni estrogeni, ouă de la aceste păsări, lactate provenite de la animale care pasc libere, pește de captură) și grăsimi nesaturate de bună calitate (ulei de măsline, de cocos, avocado, nuci și alte oleaginoase), dar și o serie alte intervenții simple asupra stilului de viață.

„Chiar dacă urmăm cea mai echilibrată dietă din lume, nevoia organismului de mișcare rămâne o prioritate. De la simplul mers pe jos, urcatul scărilor, înotul și până la programe de antrenament de mare intensitate — toate activitățile fizice au impact pozitiv asupra stării de sănătate. Trebuie evitat statul pe scaun mai mult de o oră, așezatul pe perioade îndelungate este considerat a fi la fel de periculos ca fumatul: generator de cancer pulmonar și de colon”, a spus Lygia Alexandrescu.

Ea a explicat că nu poate exista sănătate optimă fără abordarea componentelor emoționale ale acesteia.

„Starea noastră emoțională joacă un rol esențial în orice afecțiune a organismului, de la boli de inimă, la artrită și cancer. Un bun management al stresului este un factor esențial ce influențează longevitatea, în mare parte pentru că stresul are un impact direct asupra proceselor inflamatorii, care la rândul lor sunt cauza bolilor cronice cauzatoare de moarte prematură. Meditația, rugăciunea, tehnicile de respirație, suportul social și exercițiul fizic sunt metode la îndemână de menținere a echilibrului emoțional”, a precizat nutriționistul.

De asemenea, un somn de bună calitate ajută la prevenirea îmbolnăvirilor, însă studiile recente îl corelează și cu longevitatea.

„Nu este vorba de ore destule de somn, ci de număr potrivit de ore de somn fiecărui individ. Un studiu efectuat pe o perioadă de 22 de ani și care a urmărit o serie de parametri referitor la somnul a peste 5.000 de subiecți a concluzionat că adulții care au dormit mai mult de opt ore/noapte și cei care au dormit mai puțin de șase ore au un risc mai crescut cu 40% de a dezvolta afecțiuni generatoare de deces prematur”, a susținut specialistul.

Surse bogate de antioxidanți sunt afinele, murele, zmeura, cireșele, merișorul sau fasolea uscată, potrivit nutriționiștilor.

„Important este aportul de astaxanthin, un antioxidant extrem de puternic, găsit din abundență în fructele și legumele cu pigment de culoare închisă. Acizii grași esențiali omega 3 sunt esențiali pentru sănătate mai ales când provin din consumul de pește de captură și nu din suplimentele de sinteză. Uleiul de cocos este recunoscut și el pentru beneficiile sale de a reduce riscul de boală cardiovasculară și Alzheimer”, a spus Lygia Alexandrescu, adăugând că menținerea nivelului optim de vitamina D prin expunere controlată și protejată la soare și aport suplimentar de aceasta poate încetini procesul de îmbătrânire.

Potrivit acesteia, cuvântul ”dietă” vine din limba greacă, unde ‘diaiata’ însemna stil de viață în general și în niciun caz nu se referea numai la nevoile nutriționale sau la obiceiurile alimentare ale oamenilor vremii.

„Termenul se referea de fapt la o serie de aspecte ale vieții: alimentație, ore de odihnă, tipuri de activități desfășurate, habitat, preocupări sociale, etc. De atunci și până în prezent sensul acestui cuvânt cuprinzător s-a redus numai la mod de alimentație sau mai exact la restricții alimentare. Însă o viață de calitate presupune luarea în considerare a mai multor factori care ne afectează starea de sănătate și durata de viață”, a punctat Alexandrescu.