Cele mai bune și cele mai rele alimente pentru inimă

Un studiu făcut în SUA estimează că, până în anul 2020, bolile de inimă vor fi principala cauză de mortalitate. Peste 25 de milioane de oameni ar putea să moară anual din cauza complicaţiilor la inimă.

Deoarece aceste boli au ca principală cauză alimentaţia, specialiștii vă recomandă  ce alimente să consumați și de care să vă feriți pentru a vă menține sănătatea inimii.

ALIMENTE BUNE PENTRU INIMĂ

Peştele

Asociaţia Americană pentru Sănătatea Inimii recomandă consumul de peşte de cel puţin două ori pe săptămână. Este bun în special peştele mai gras deoarece este mai bogat în acizi graşi de tip Omega-3. Aceşti acizi graşi reduc riscul de a suferi de artrită, scad nivelul colesterolului şi al tensiunii arteriale.

Uleiul de măsline

Schimbaţi uleiul normal sau untul cu uleiul de măsline pentru că ajută la reducerea nivelului de colesterol. Grăsimile monosaturate care se găsesc în uleiul de măsline sunt cele mai “sănătoase” dintre grăsimi, dar nu trebuie uitat că ele rămân totuşi un tip de grăsimi, aşa că trebuie folosit cu moderaţie chiar şi uleiul de măsline.

Nucile

Un studiu amplu realizat anul trecut a arătat că dacă un om înlocuieşte în alimentaţia sa consumul de carne roşie cu cel de nuci, riscul de a suferi un accident vascular cerebral scade cu 17%. Grăsimile nesaturate din nuci pot ajuta la reducerea colesterolului în comparaţie cu carnea roşie, însă nu trebuie uitat faptul că chiar şi aşa au un nivel destul de ridicat de grăsimi şi calorii. Consumaţi nuci cu grija ca porţiile să fie moderate.

Fructele de pădure

Fructele de pădure sunt bogate într-un anumit tip de antioxidant care se numeşte polifenol care poate scădea tensiunea arterială şi mai poate stimula aşa-numitul “colesterol bun”.

Un studiu din 2011 a relevat faptul că afinele conţin nişte compuşi numiţi antociani, care se mai găsesc şi în zmeură, care sunt foarte buni pentru protejarea împotriva tensiunii arteriale mari.

Fulgii de ovăz

Fibra conţinută de fulgii de ovăz, precum şi de alte tipuri de cereale cum ar fi cele integrale, fructe sau legume, reduce absorţia de colesterol în sânge, ajutând la menţinerea arterelor “curate”.

Soia

Au existat o serie de studii contradictorii în privinţa ajutorului pe care l-ar da soia scăderii colesterolului, aşa că deocamdată nu există dovezi clare. În schimb, în privinţa proteinelor pe care le conţine nu a existat nicio îndoială. Nivelul scăzut de grăsimi, comparativ cu carnea roşie, este un alt avantaj al consumului de soia.

Ciocolată neagră

Datorită unor compuşi numiţi flavonoide, care funţionează precum antioxidanţii, reducând colesterolul şi în acelaşi timp satisfăcându-ne pofta de dulce, ciocolata neagră este recomandată pentru reducerea tensiunii arteriale şi pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Roşiile

Aceste legume sunt cea mai mare sursă de licopen, un antioxidant puternic. Deşi studiile nu au fost foarte clare, se pare că licopenul ar putea juca un rol important în prevenirea problemelor cardiovasculare tocmai datorită proprietăţilor sale anti-inflamatorii.

Cartofii

Cartofii dulci sunt un adevărat “scut” cu antioxidanţi împotriva bolilor cardio-vasculare. Orice tip de cartofi are un conţinut ridicat de fibre şi potasiu, esenţial pentru menţinerea inimii în cea mai bună stare.

ALIMENTE RELE PENTRU INIMĂ

1. Pâinea este primul aliment cu un conţinut bogat de sare. O felie de pâine conţine aproximativ 15% din cantitatea zilnică recomandată de sare. E suficient să mâncaţi câteva felii de pâine pentru a trece imediat de pragul recomandat.

2. Mezelurile fac parte de asemenea din lista alimentelor care trebuiesc consumate cu măsură. Parizerul, crenvuştii, salamul sunt cele mai nesănătoase din cauza cantităţii mari de sare, dar şi a altor ingrediente.

Un raport al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, bazat pe date din 2010, arată că mai ales parizerul, crenvurştii şi salamurile de vară au un conţinut de proteine cu 2% mai mic faţă de prevederile legale, potrivit cărora mezelurile trebuie să conţină carne în proporţie de cel puţin 10-11%.

Din plin se găseşte însă carnea dezosată mecanic, adică o pastă obţinută din tendoane, oase, pieliţe, în care proteinele sunt aproape inexistente. Aceasta este periculoasă pentru copii sau tineri, din cauza cantităţii ridicate de fosfor ce împiedică asimilarea calciului.

“Dacă în UE, producătorii nu au voie să pună mai mult de 3% din această pastă în mezeluri, în produsele româneşti cantitatea de MDM trece de 10%”, atrage atenţia expertul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi.

Şoriciul, cunoscut sub denumirea de proteină colagenică, este ingredientul de bază al mezelurilor. Deşi în lege este prevăzută o limită de 20-30%, în funcţie de tipul produsului, inspectorii de la ANPC au descoperit produse în care cantitatea de piele de porc era de 80%.

Constatarea e cu atât mai alarmantă cu cât românii consumă anual 9-10 kg de mezeluri, în mare parte produse ieftine.

3. Pizza este unul dintre felurile preferate de mâncare al oamenilor de pe tot globul. Două felii de pizza acoperă cantitatea maximă de sare care poate fi consumată în fiecare zi.

4. Carnea de pui se numără printre cele mai sărate alimente. Cantitatea mare de sare ajută la păstrarea eficientă a produselor de acest fel.

5. Supa are nevoie de sare pentru a avea un gust plăcut, dar multe gospodine uită să se oprească când vine vorba să adauge acest condiment. Aşa ajunge un bol de supă să conţină peste 900 de miligrame de sodiu.

6. Sandvişurile sunt adevărate bombe cu sare. Pe lângă cantitatea mare de sodiu care se găseşte în pâine, alimentele care vin în completarea unui sanviş perfect îl transformă într-o combinaţie extrem de dăunătoare pentru sănătate.