Cele mai eficiente 3 diete pentru o inimă sănătoasă

Există mai mulți factori care influențează dezvoltarea și progresia afecțiunilor cardiovasculare. Majoritatea experților sunt de acord că alimentația joacă un rol important în prevenirea și tratarea acestor afecțiuni, există însă câteva controverse în ceea ce privește alegerea celei mai eficiente diete.

Iată 3 diete care mențin inima sănătoasă și află care ți se potrivește

1. Dieta mediteraneană

,,Chiar și cele mai bune medicamente reduc bolile de inimă cu 25%, același lucru îl poate face și dieta mediteraneană,” spune Walter Willett, șeful departamentului de Nutriție de la Harvard School of Public Health.

Potrivit unui studiu de lungă durată, acest stil de alimentaţie reduce considerabil riscul problemelor de inimă şi în special al atacului de cord, în cazul vârstnicilor, obezilor sau diabeticilor.  

Cercetarea s-a întins pe o perioadă de 5 ani şi a inclus aproximativ 7.500 de spanioli care aveau un risc crescut al bolilor de inimă. Cei care au adoptat dieta mediteraneană şi-au redus cu 30% riscul, faţă de cei care au urmat un regim alimentar sărac în grăsimi.

Dieta mediteraneană include multe fructe, peşte, carne de pui, fasole, roşii, salate, ulei de măsline, alune, nuci, migdale şi vin.

2. Dieta antiinflamatoare

Dieta antiinflamatoare a fost creată de un medic absolvent de Harvard. Per total, filozofia acestuia constă într-o combinare a stării de bine cu o dietă echilibrată, sport și reducerea stresului.

În proporții, caloriile consumate în dieta antiinflamatoare trebuie să fie următoarele:

 50% – 60% calorii sunt derivate din carbohidrati: leguminoase, păstăi, ovăz, cereale integrale, orez basmatic, orez brun, dovleac, cartofi dulci, orez sălbatic. 

30% sau mai puține calorii provin de la grăsimi sănătoase, uleiuri monosaturate și acizi Omega-3: somon, sardine, hering, cod negru, semințe, alune, caju, migdale, nuci, ulei de canola organic, ulei de alune, ulei de susan, ulei de măsline extra virgin, semințe de cânepă, avocado, tofu, boabe de soia, lapte de soia.

10% – 20% calorii din proteine: pui fără piele, brânză Swiss, brânză Jarlsberg, parmezan, iaurt, ouă, vită.

Dieta antiinflamatoare – Plan de alimentație

4-5 porții de legume (crude sau gătite) pe zi

3-4 porții de fructe pe zi

3-5 porții de cereale pe zi

1-2 porții de leguminoase pe zi

1-2 porții de grăsimi – uleiuri, semințe, avocado pe zi

1-2 porții de soia pe zi

2-4 cești de ceai pe zi

2-6 porții de pește pe săptămână

1-2 porții de proteine pe săptămână

1-2 pahare de vin roșu (opțional) pe zi

3. Dieta pe bază de plante

Nu există dovezi clare că dieta vegetariană poate preveni evenimentele cardiovasculare precum atacul de cord sau accidentul vascular. Însă, un studiu făcut în 1998 și publicat în Jurnalul American de Nutriție a sugerat că dietele pe bază de plante scad riscul bolilor cardiace ischemice (tulburare produsă de scăderea cantității de sânge care irigă inima prin micşorarea sau suprimarea circulaţiei arterelor coronare și în consecință, insuficiența cantității de oxigen necesară mușchiului inimii. Afecțiunea reprezintă principala cauză de deces prin infarct miocardic).

Avantajele acestei diete:

 –         vegetalele au un important rol detoxifiant, îndepărtând din corp noxele cu potențial patogen. În plus, având o rată mare de metabolizare, acest tip de alimentație nu produce reziduri greu de expulzat.

–         Asigură un aport adecvat energetic sporind speranța de viață

–         Sistemele digestiv, renal, nervos, nu sunt solicitate inutil

–         Prin aportul substanțial de vitamine și săruri minerale, imunitatea se fortifică, apărând organismul mai eficient

–         Reduce riscul apariției obezității, diabetului, colesterolului, afecțiunilor cardiovasculare, a osteoporozei și anumitor forme de cancer

–         Majoritatea leguminoaselor conțin proteine, unele chiar mai multe decât carnea. Spre exemplu, soia are în medie 40% proteine, iar carnea de vită doar 21-23%.

Dezavantaje:

–         urmată în perioadele de maximă dezvoltare a organismului (copilărie, adolescență) această dietă poate înfrâna procesul optim de evoluție, atât fizică, dar și intelectuală.

–         Lipsa proteinelor și lipidelor de origine animală, elemente ce au valoare biologică, împiedică maturizarea sistemelor nervos central și periferic, respectiv a celor muscular și endocrin.

–         În cazul unor persoane, acest tip de dietă nu reușește să confere o stare de sațietate durabilă, perceperea aproape continuă a senzației de foame putând cauza depresii, frustrări, nervozitate.

–         Aportul insuficient de vitamina B12, calciu și fier predispune la anemie și la rahitism (în special la fete). Vegetarienele aflate la premenopauză sau în plină desfășurare a acestei stări fiziologice au un risc crescut de osteoporoză.

–         Alimentația exclusiv vegetariană în timpul sarcinii poate dăuna copilului, mult mai predispus la hipertrofie ponderală, la anemie sau rahitism.

Reducerea generală a colesterolului este o măsură de prevenire a bolilor de inimă, totuși, odată cu colesterolul rău se diminuează