Cele 9 categorii de aditivi alimentari și rolul acestora. Substanțele de care trebuie să te ferești

Aditivii alimentari sunt substanțe folosite pentru a îmbunătăți aspectul și gustul alimentelor. De asemenea, pot fi folosiți și pentru a extinde termenul de valabilitate.

Majoritatea produselor din comerț au cel puți câteva astfel de substanțe în compoziție. Din nefericire, foarte rar produsele de pe raft sunt complet naturale și lipsite de riscuri.

Despre ce riscuri vorbim. însă, atunci când ne referim la aditivii alimentari, care sunt categoriile principale și cum îi identificăm?

Pentru a fi conștienți de ceea ce consumăm este important să citim eticheta.

Cele 9 categorii de aditivi alimentari

Mihaela Bilic, nutriționist, dezvăluie pe o rețea de socializare cele mai importante categorii de aditivi și care este rolul acestora.

„Coloranți conservanți sau potențiatori de gust, agenți de îngroșare sau de afânare, există o multitudine de substanțe pe care industria alimentară le folosește ca să facă mâncarea gustoasă, apetisantă și sigură pentru consum. Poartă inițiala E de la Europa, urmată de 3 sau 4 cifre. Folosirea lor este justificată, autorizată și strict reglementată, însă toată lumea încearcă să-i evite.

De ce ne temem de E-uri? Chiar dacă au fost create în beneficiul nostru, s-a dovedit că unele dintre ele au efecte negative asupra sănătății. În ultimii ani, lista aditivilor alimentari a crescut spectaculos, iar mâncarea a ajuns să fie mai mult chimie, decât bucătărie.

Ca să vă fie mai ușor să descifrați etichetele, țineți cont că există 9 categorii de aditivi alimentari. Prima cifră indică familia din care fac parte: E1 pentru coloranți, E2 pentru conservanți, E3 pentru antioxidanți, E4 pt agenți de îngroșare, E5 sunt antiaglomeranți, E6 potențiatori de gust, E7 pentru palatabilitate sau senzația din gură, E8 sunt arome iar E9 îndulcitori.

Conservanții și antioxidanții previn alterarea alimentelor. Ei mențin prospețimea și aspectul unui produs, fie că vorbim de textura pâinii sau de culoarea fructelor și legumelor. Care sunt conservanții cu risc? Sulfiții E220-228 pot declanșa criza de astm iar nitriții E249-251 pot favoriza apariția de compuși cancerigeni.

Coloranții sunt folosiți ca să facă un produs mai atrăgător, fie că e vorba de prăjituri, bomboane sau mezeluri. Toată lista lui E100 înseamnă culoare adăugată suplimentar. Reputație negativă are E150 acuzat că ar provoca hiperactivitate la copii și E171.

Dintre potențiatorii de gust cel mai cunoscut este glutamatul adică E620-625. Responsabil de gustul umami, adică delicios, la unele persoane poate declanșa dureri de cap și tulburări respiratorii, așa că doza maximă admisă a fost limitată la 30mg/kg corp/zi.

Stabilizatorii și emulsifianții au rolul de a menține textura alimentelor, de a le face omogene. Sosurile și maioneza, înghețata și prăjiturile conțin fie gliceride și lecitină E322 pentru cremozitate, fie gelatină și agar agar E406 pentru fermitate.

Agenții de îngroșare și gelifianții dau consistență și vâscozitate alimentelor. Sunt obținuți din proteine sau din amidon și cei mai cunoscuți sunt pectinele E440 sau guma de guar E412.

Am lăsat la final îndulcitorii unde figurează ceara de albine E901, aspartamul E951 și zaharina E954.

În cadrul fiecărei familii există aditivi naturali, proveniți dintr-un ingredient vegetal sau animal, cum este de ex vitamina C din citrice sau pectina din mere. Însă majoritatea aditivilor sunt de sinteză sau artificiali, fabricați în laborator. Pentru că sunt mai ieftini. Așa că dacă vreți mâncare de calitate, alegeți produse cu cat mai puține E-uri”, scrie Mihaela Bilic.