Din cuprinsul articolului
Trăsături de personalitate legate de riscul de demență. Legătura dintre personalitatea unui individ și riscul de demență a apărut în cercetări recente, aruncând lumină asupra modului în care anumite trăsături pot afecta susceptibilitatea la această afecțiune.
Un studiu subliniază relația complicată dintre trăsăturile de personalitate și riscul de demență.
Anumite trăsături de personalitate pot influența riscul de demență
Analizând testele psihologice, diagnosticele de demență și datele neuropatologice din autopsii, studiul și-a propus să exploreze interacțiunea dintre trăsăturile de personalitate și riscul de demență.
Cercetătorii au analizat datele din opt proiecte de cercetare distincte, cuprinzând 44.531 de participanți, dintre care 1.703 au primit diagnostice de demență.
Studiulm publicat în Alzheimer s & Dementia, a folosit un test psihologic care evaluează cele „cinci mari” trăsături de personalitate:
- Deschidere către experiență: legat de curiozitatea intelectuală și imaginația creativă.
- Conștiință: reflectarea tendințelor către organizare, productivitate și responsabilitate.
- Extroversie: implică sociabilitatea și asertivitatea.
- Amabilitate: care cuprinde compasiune, respect și încredere în ceilalți.
- Nevrotism: asociat cu tendințe spre anxietate și depresie.
Scoruri ridicate de nevrotism și scoruri scăzute de conștiinciozitate și extroversie au corelat cu un risc crescut de demență. În schimb, scorurile ridicate în deschiderea către experiență și agreabilitatea au fost asociate cu o probabilitate scăzută de diagnosticare a demenței.
Dincolo de cele cinci trăsături de personalitate, cercetătorii au explorat trăsăturile subiective de bunăstare, dezvăluind trei măsuri cheie:
- Reflectarea gândurilor și sentimentelor despre viața cuiva care merge bine.
- Frecvența de a experimenta emoții și stări pozitive.
- Frecvența de a experimenta emoții și stări de spirit neplăcute și supărătoare.
- Persoanele care au raportat scoruri mari în afect negativ s-au confruntat cu un risc mai mare de demență, în timp ce cei cu scoruri ridicate de afect pozitiv au prezentat un risc mai scăzut.
Semnificația studiului. Schimbări cognitive legate de vârstă vs. demență
În ziua de azi, înțelegerea legăturii dintre personalitate și riscul de demență devine crucială. Descoperirile studiului sugerează potențiale conexiuni comportamentale, cum ar fi persoanele conștiincioase care adoptă stiluri de viață mai sănătoase.
În timp ce schimbările cognitive legate de vârstă sunt frecvente, demența este diagnosticată atunci când schimbările substanțiale împiedică viața de zi cu zi.
Având în vedere că numărul cazurilor de demență estimat să se tripleze până în 2060, cercetarea cuprinzătoare a tiparelor de prevenire devine esențială.
În acest sens, înțelegerea rolului personalității în riscul de demență ar putea informa strategiile de prevenire și tratament. De exemplu, indivizii care obțin scoruri mari la conștiinciozitate pot prezenta comportamente favorabile sănătății pe termen lung.
În concluzie, cercetarea subliniază relația complicată dintre trăsăturile de personalitate și riscul de demență, oferind perspective valoroase care ar putea modela abordările asupra sănătății cognitive la populațiile în vârstă.
