Cele 12 alimente și băuturi despre care medicii spun că ameliorează ficatul gras

gras non-alcoolic sau să încetinească progresia acesteia. Autorii studiului au urmărit dieta și progresia bolii a 136 de pacienți tratați la Spitalul Universitar Metropolitan Osaka din Japonia.

Cercetătorii au punctat dieta fiecărui individ în funcție de aderarea sa la indicele dietei japoneze cu 12 componente, sau mJDI12. Scorurile mJDI12 ridicate au fost asociate cu o încetinire a progresiei fibrozei hepatice care însoțește boala ficatului gras.

Dieta japoneză constă din 12 alimente și grupuri de alimente:

1. orez
2. supa miso
3. murături
4. produse din soia
5. legume verzi și galbene
6. fructe
7. fructe de mare
8. ciuperci
9. alge
10. ceai verde
11. cafea
12. carne de vită și porc

În cadrul dietei japoneze, persoanele care au consumat mai multă soia, fructe de mare și alge marine s-au bucurat de cea mai semnificativă suprimare a progresiei fibrozei hepatice.

Cercetătorii au urmărit, de asemenea, efectul dietei asupra masei musculare și au descoperit că persoanele care au consumat mai multe produse din soia și-au dezvoltat masa musculară mai mult, pe lângă faptul că au avut rate scăzute de progresie a fibrozei.

Studiul este publicat în MDPI.

Ce este boala ficatului gras non-alcoolic?

NAFLD este o afecțiune în mare parte fără simptome în care grăsimea se acumulează în ficat, care poate afecta funcția hepatică.

O persoană cu ficat gras prezintă un risc mai mare de afecțiuni maligne non-hepatice, cum ar fi cancerul colorectal, boala cronică de rinichi, refluxul gastroesofagian, apneea obstructivă în somn, hipotiroidismul, parodontita, sindromul ovarian polichistic și problemele psihologice și ale hormonului de creștere.

Dr. Muhammad Nadeem Aslam, cercetător asistent în cadrul Departamentului de Patologie al Universității din Michigan, care nu a fost implicat în studiu, a explicat pentru Medical News Today mecanismul prin care se dezvoltă boala:

„Utilizarea excesului de grăsime, în special a grăsimilor saturate, împreună cu carbohidrații procesați – fructoză, glucoză și zaharoză – și prea multe calorii duc la un dezechilibru între acumularea și degradarea grăsimilor în ficat, consecința fiind acumularea de grăsime în ficat.”

Michelle Routhenstein, dietetician pentru sănătatea inimii la EntirelyNourished.com, care nu a fost, de asemenea, implicată în studiu, a spus:

„Alimentele bogate în zaharuri rafinate sau grăsimi saturate, sare sau grăsimi trans pot promova boala ficatului gras prin creșterea inflamației și a rezistenței la insulină și prin adăugarea unui stres oxidativ mai mare asupra organismului.”

„În timp ce infiltrarea grăsimilor este în general bine tolerată, acumularea în exces de lipide – inclusiv trigliceride, acizi grași liberi și colesterol – în ficat poate duce la stres celular cu generarea de specii reactive de oxigen”, a explicat dr. Aslam.

Exemplele de alimente care promovează boala ficatului gras includ uleiuri hidrogenate, alimente prăjite, sucuri, sifon și alimente procesate, a menționat Routhenstein.

Cele mai importante 3 alimente din dieta japoneză

Cele mai influente trei alimente citate în studiu au propriile lor beneficii și au cel puțin un atribut: au un conținut scăzut de grăsimi.

„Soia, de exemplu, este bogată în fibre de proteine vegetale, care au un conținut scăzut de grăsimi saturate”, a spus dr. Aslam.

Routhenstein a adăugat că soia este „asociată cu o masă musculară mai mare, având în vedere că este o proteină completă care conține toți aminoacizii esențiali pentru a susține crearea de proteine musculare”.

Fructele de mare (în principal pește) sunt bogate în acizi grași omega-3 și vitamine precum D și B2 (riboflavină). Peștele este, de asemenea, bogat în calciu și fosfor și este o sursă excelentă de minerale, cum ar fi fier, zinc, iod, magneziu și potasiu”, a spus dr. Aslam.

Routhenstein a citat proprietățile antiinflamatorii și antioxidante ale fructelor de mare pentru efectul potențial de supresie asupra progresiei fibrozei.

„Algele marine japoneze sunt bogate în polifenoli, vitamine și minerale. Majoritatea algelor comestibile conțin un set unic de nutrienți”, a adăugat dr. Aslam, precum și vitamine.

Alte alimente care reduc boala ficatului gras

O altă dietă cunoscută a fi benefică pentru persoanele cu NAFLD este dieta mediteraneană. Accentuează elementele pe bază de plante, fructele, legumele, nucile, leguminoasele, cerealele integrale și carnea slabă.

Routhenstein menționează un aliment din indicele mJDI12 – ceaiul verde – ca fiind deosebit de util pentru NAFLD datorită conținutului său de antioxidanți.

„S-a dovedit a fi protector împotriva bolii hepatice grase, deoarece conține aproximativ 200-300 mg de epigalocatechin-3-galat (EGCG) într-o cană”, a spus Routhenstein.

Dr. Aslam a menționat boabele de cafea bogate în antioxidanți ca fiind, de asemenea, asociate cu un risc general mai scăzut pentru NAFLD.

„Zmeura este bogată în fibre insolubile care ajută la crearea unui acid gras cu lanț scurt în intestin, numit butirat, despre care studiile au demonstrat că este util în inversarea și prevenirea bolii hepatice grase”, a adăugat Routhenstein.