În sezonul rece, când virozele respiratorii ne afectează pe toți, este deosebit de util să ai în casă pătlagina care poate fi folosită intern, în caz de bronșite, astm, diaree, ulcer gastroduodenal, în hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, tuse, reumatism, stomatite, ateroscleroză, hemoragii, dar și extern, în caz de abcese, herpes, bube, tăieturi, furuncule, inflamații articulare de natură reumatică, anumite forme de cancer de piele, ulcer, varicoze.
Tratamentele naturiste pe bază de pătlagină ajută la vindecarea rănilor, are efect emolient, antiinflamator, astringent, diuretic, antimicrobian. Pe lângă binecunoscutele sale efecte expectorante, pătlagina are și efect depurativ cu o arie de acțiune foarte mare – purifică organe vitale precum plămânii, stomacul și sângele, contribuie la scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale.
Această plantă cu beneficii uimitoare asupra sănătății este bogată în minerale și calciu, xiloză, tanin, caroten, enzime şi pectine. Conține mulți compuși bioactivi ca flavonoide (compus organic întâlnit în multe plante care are un efect benefic în dieta umană pentru că alterează acțiunea negativă a alergenilor, virușilor și carcinogenilor), alantoină (alt compus organic care stimulează creșterea celulelor) și aucubină (compus organic care protejează ficatul).
De la pătlagină se folosesc frunzele și semințele datorită substanțelor binefăcătoare pe care acestea le conțin. Frunzele conțin mucilagii (xiloză, acid poliuronic, pentozane), glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substanțe proteice, carotenoizi, filochinonă, substanțe minerale ( potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, sodiu, mangan, cupru, bor, molibden și aluminiu), substanțe antibiotice și vitaminele A, C, K, atât de necesare pentru buna funcționare a organismului.
Semințele conțin mucilagii și planteoză.
Pătlagina poate fi administrată sub formă de ceai, tinctură, decoct sau cataplasmă.
Decoctul din frunze de pătlagina tratează răni vechi, greu vindecabile.
Cataplasmele cu pătlagină calmează durerile provocate de zona zoster. Frunzele de pătlagină proăspat culese, bine spălate și uscate într-un prosop curat, pot fi puse direct pe răni sau furuncule, după ce s-a trecut peste ele cu sucitorul, pentru a lasă zeamă.
În caz de răceală, dureri în gât și în piept, tuse, se pot bea trei – patru căni de ceai de pătlagină pe zi. Peste una – două lingurițe de plantă uscată și măruntită se toarnă 200 ml de apă fierbinte, se acoperă vasul și se lasă la infuzat câteva minute. Se strecoară, se îndulcește cu miere de albine polifloră sau puțin zahăr și se bea cald, înghițitură cu înghițitură, pe parcursul a 10 – 15 minute. Dacă te doare gâtul, ceaiul nu se bea fierbinte deoarece s-ar irita și mai tare gâtul și intârzia vindecarea.
Pătlagina, sub formă de tinctură, preparată în casă, primăvara, din frunze tinere, tratează și infecțiile urinare. Tinctura de pătlagină poate fi folosită timp de doi ani de la culegerea plantei.
Se umple un borcan cu frunze proaspete de pătlagină, fără a le îndesa, peste care se toarnă alcool alimentar, țuica preparată acasă sau votcă, în așa fel încât să le acopere. Vasul, bine închis, se lasă la macerat 15 zile, timp în care se agită de câteva ori pe zi. Apoi, se strecoară și tinctura se păstrează la rece, în sticle mici, închise la culoare. Se iau cate 10 – 15 picături sau chiar o linguriță, diluată în apă.
Tinctura diluată în apă se folosește, sub formă de spălături bucale și contra durerilor de dinți. Se poate face gargară și contra stomatitelor, faringitelor, laringitelor, aftelor și a altor infecții ale gurii.
Frunzele uscate și mărunțite sunt foarte eficiente în hemoragii și în tratarea ulcerului gastric.O linguriță de frunze uscate și mărunțite se vor măcina cu rășnița de cafea după care se ia în gură câte o linguriță, se ține 10 minute în gura după care se înghite. În ulcer gastric, se utilzează 0,5 g pulbere de frunze de 2-3 ori pe zi, după mesele principale.