Cel mai folosit medicament pentru răceală este extrem de agresiv cu ficatul și stomacul. Farmacist: ”Poate provoca hemoragii digestive”

Riscuri pastile pentru răceală. Abuzul de pastile poate distruge sănătatea: aspirina şi ibuprofenul rănesc stomacul, antiinflamatoarele intense atacă inima, iar analgezicele puternice, pe bază de morfină, dau depedenţă.

Pastilele pentru dureri de cap, de spate sau de dinţi sunt tolerate de organism, însă, luate haotic, în cantitate prea mare sau în combinaţii nepotrivite, pot leza stomacul şi ficatul. Aspirina este agresorul numărul unu al stomacului, iar paracetamolul este cel mai bine tolerat, cu cele mai puţine efecte adverse. Cele mai nocive sunt analgezicele puternice, pe bază de codeină şi morfină, care dau dependenţă.

Pastile „bune” şi analgezice „rele”

Există două feluri de pastile pentru dureri: analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (aspirină, paracetamol, ibuprofen, metamizol, ketoprofen şi analgezice opioide (mai uşoare-cu codeină şi mai tari, cu morfină). Acestea din urmă se eliberează doar în condiţii speciale, cu reţetă şi sub strictă supraveghere medicală.

„Opioidele se prescriu pentru dureri foarte intense, care nu pot fi calmate prin alte mijloace. Ambele condiţii trebuie îndeplinite. Şi durerea dentară este foarte intensă, dar medicul nu o va calma cu opioide”, explică prof.dr. Ion Fulga, şeful catedrei de farmacologie din cadrul UMF”Carol Davila”.

De cealalată parte, analgezicele din prima categorie (aspirină, paracetamol, ibuprofen), care se eliberează şi fără prescripţie, pot fi dăunătoare dacă depăşiţi doza indicată pe prospect.

Cel mai folosit medicament pentru răceală „distruge” stomacul, antiinflamatoarele, inima

Aspirina este extrem de agresivă pentru tubul digestiv: De altfel, este este interzisă gravi­delor, bolnavilor cu astm, insu­ficienţă renală sau hepatică. „Poate provoca dureri în capul pieptului, probleme renale, gastrite, agravarea gastritelor şi a ulcerelor, putând merge, în cazul bolnavilor ulceroşi, până la hemoragii digestive superioare”, atrage atenţia farmacologul. O alternativă la aspirină este ibuprofenul, mai puţin iritant pentru mucoasa digestivă. Atenţie însă, poate da alergii severe.
Paracetamolul este cel mai bine tolerat de persoanele care au afecţiuni digestive, dar, în doze mari (mai mult de şase pastile pe zi), poate fi toxic pentru ficat.

„Doza zilnică permisă este de şase pastile pe zi, dar nu luate toate odată, ci la interval de maximum o oră. Atenţie însă şi la combinaţii: dacă luaţi paracetamol, nu luaţi şi ibuprofen sau ketoprofen. Rămâneţi pe acelaşi medicament şi, eventual, creşteţi puţin doza dacă nu trece durerea”, recomandă specialistul.

Antiinflamatoarele puternice, precum ketoprofenul (Ketonal) sau Arcoxia irită mai puţin stomacul, dar, administrate pe timp îndelungat, pot „să atace” inima sau să agraveze bolile cardiovasculare. Deoarece reţin sarea în organism, pot creşte tensiunea arterială şi pot duce la formarea cheagurilor de sânge.

Limită: şase capsule de paracetamol şi ibuprofen pe zi

Conform indicaţiilor de pe prospect, analgezicele se administrează astfel: aspirina-un comprimat la 6-8 ore, paracetamolul-1, 2 comprimate la 4-6 ore, ibuprofenul-1,2 comprimate la 4-6 ore, algocalminul: 1-2 comprimate pe zi, ketonalul: o capsulă pe zi, arcoxia: o caspulă pe zi.

RISCURI SEVERE

Medicamentele cu codeină sunt sedative şi dau dependenţă
Bolnavii cu dureri intense de cap, de articulaţii (artrită) sau cei aflaţi în perioada de recuperare au nevoie de analgezice puternice, opioide, o perioadă mai îndelungată. Acestea conţin codeină, substanţă din familia morfinei, puternic sedativă, şi pot da dependenţă. În urma tratamentului cu codeină pot apărea şi greţuri, vărsături şi constipaţie.

„Abuzul de medicamente opioide poate da dependenţă. Într-o primă etapă, pacientul ia un medicament pentru calmarea durerii, apoi creşte doza pentru că i se pare că nu poate rezista făra el. Aceasta este dependenţa psihologică. Pe de altă parte, dependenţa fizică apare la pacienţii cu dureri puternice, atunci când medicaţia este întreruptă brusc, iar bolnavul intră într-o criza de durere, transpiră şi are senzaţia de vomă, o stare similară sevrajului”, precizează farmacologul Fulga.