Angajații de top sunt cele mai mari victime ale agresiunii la locul de muncă. Iată de ce

Victime ale agresiunii la locul de muncă. Cei mai buni angajați se pot descurca excepțional din punct de vedere profesional. În ciuda acestui lucru, din punct de vedere social, dinamica la locul de muncă și interacțiunile de grup ar putea să nu fie în favoarea lor.

Ca individ, ne place când oamenii ne recunosc eforturile și obținem recunoaștere. Dar de multe ori succesul nostru ne face ținta agresiunii directe sau indirecte de către colegii noștri sau alți membri ai echipei.

Cei mai buni angajați sunt cele mai mari victime ale agresiunii la locul de muncă. Iată de ce

Iată câteva dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă:

• Mentalitatea crabului: Gândirea de tipul „dacă eu nu pot, atunci nu te las nici pe tine” mai e numită mentalitate de crab. Metafora e inspirată de crabii ținuți în găleată: chiar dacă cei de la suprafață ar putea ieși, sunt trași înapoi de ceilalți.

Oamenii pot fi invidioși pe succesul și realizările performerilor. Ei pot încerca să răspândească zvonuri sau să-i hărțuiască direct în cadrul grupului, prin remarci mărunte. Mulți s-ar putea simți intimidați sau nesiguri cu angajatul vedetă și ar putea privi criteriul de referință stabilit de acesta ca fiind o povară suplimentară pentru munca lor.

• Frica de performanță: Construirea credibilității necesită mult efort și integritate, dar menținerea încrederii pe care ați câștigat-o necesită efort continuu. Cu toate acestea, cu cei mai buni performeri în preajmă, alții s-ar putea teme să-și piardă credibilitatea sau locurile de muncă.

Și astfel, i-ar putea face pe colegii de muncă să-i vadă pe angajatorii vedetă ca pe o amenințare și ar dezvolta resentimente față de ei.

• Dinamica grupului: A fi un om care iese în evidență poate fi echivalat cu a fi mai popular sau ca asumarea rolului de lider al grupului.

Acest lucru ar putea cauza perturbări în dinamica grupului deja stabilită și controlul puterii în grup, ceea ce poate duce la agresiune, la reafirmarea controlului.

• Disonanța cognitivă: Disonanța cognitivă apare atunci când există o discrepanță între convingerile sau atitudinile unei persoane și comportamentul acesteia. La locul de muncă, unii indivizi pot avea convingeri negative despre angajații de top, văzându-i drept beneficiari aroganți, îndreptățiți sau nedrepti ai favoritismului.

Când performerii dovedesc că aceste convingeri sunt greșite, fiind de fapt muncitori și meritând succesul lor, se creează disonanță cognitivă pentru cei care dețin aceste convingeri negative. Pentru a reduce acest disconfort, colegii acestora se pot angaja în bullying ca o modalitate de a-și confirma convingerile negative despre angajatul vedetă.

• Forța stă în cantitate: Numărul de membri ai grupului sau alți lucrători este mult mai mare decât numărul de angajați performeri. Sunt priviți ca „excluși” din grup și poate lipsi sentimentul comun de apartenență. Așa că devine mai ușor să-i evidențiezi și să-i agresezi.