Cea mai gravă pandemie mondială a momentului. Omoară mai mulți oameni decât SIDA, tuberculoza și malaria la un loc

Primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susține pentru diagnosticul și tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul și bolile respiratorii și tuberculoza. Deoarece, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul este responsabil doar pentru o parte dintre aceste boli, variabilă în funcție de boală, vârstă și sex, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăților făcute pentru bolile respective.

Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate a plătit 1,2 Miliarde Ron drept cheltuieli totale atribuibile fumatului. Dacă ne raportăm la suma totală plătită pentru cele 4 categorii de boli asociate fumatului (4.316.325.217,4 lei), fumatul este responsabil pentru 27,8% din aceste cheltuieli.

Sursele de finanțare a sistemului sanitar au fost Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății constituit din fonduri din bugetul de stat și din venituri proprii (așa- zisa ”taxă pe viciu”). În anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%.

Același studiu arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele 4 categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului.

Fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria combinate. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acțiuni și măsuri energice și congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050. Prof. Dr. Miron Bogdan, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Președinte Fundația Medicală Pneuma: ”Fumatul este cea mai gravă pandemie mondială a momentului, afectând peste un miliard de oameni, consumul de tutun reprezentând cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile. În România, ratele extrem de ridicate de afecțiuni pulmonare recunoscute ca fiind datorate fumatului sunt o consecință directă a extinderii acestui obicei în anii ’90. România prezintă în mod specific o prevalență foarte mare a bolilor respiratorii care conduc la invalidități și deces prematur,ceea ce se reflectă și în costurile din ce în ce mai mari ale îngrijirii acestor afecțiuni Studiul lansat astăzi confirmă observațiile personale din ultimii ani: cheltuielile sistemului de sănătate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor respiratorii și pentru bolile cardio-vasculare sunt aproape egale: 1.101.253.211,7 lei respectiv 1.202.590.587,1 lei. În schimb, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii și 14,2% pentru cele cardiovasculare.. Știința ne pune la dispoziție nouă, specialiștilor în sănătate, instrumente pentru a scade cifrele de morbiditate și de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele și tehnologiile moderne. În schimb, , dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicați atât pe latura de sănătate publică cât și pe cea economică de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători, se vor vedea aceleași roade dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare.”

La nivel internațional, există documente strategice de control al tutunului, asumate de toate țările semnatare, după cum a declarat în cadrul evenimentului Dr. Victor Olszavsky, Șeful Biroului Reprezentanței pentru România a Organizației Mondiale a Sănătății: “Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului reprezintă instrumentul cel mai puternic de control al consumului de tutun, fiind singurul tratat negociat și adoptat sub auspiciile Organizației Mondiale a Sănătății, acest fapt reprezentând un pas important în politicile de sănătate publică. Prin legea nr. 332/2005, România a ratificat Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului, asumându-și astfel să respecte principiile stipulate în aceasta. Organizația Mondială a Sănătății este activ implicată în monitorizarea progresului înregistrat de țările semnatare ale Convenției, cât și în recomandarea celor mai adecvate instrumente și politici de sănătate publică pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia. În pofida progreselor realizate în anumite arii de către România, este necesar în continuare un demers consecvent și o implicare inter-sectorială a tuturor instituțiilor cu responsabilități în acest domeniu.”

În România anului 2014, peste 40.000 de oameni mor datorită bolilor atribuibile fumatului. Implementarea prevederilor cheie ale Convenției Cadru ratificate de către țara noastră în anul 2005 arată că este nevoie încă de un efort susținut pentru a îndeplini criteriile asumate: “După 9 ani de la promulgarea Legii nr. 332 din 15 Noiembrie 2005 privind ratificarea de către România a Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului(CCCT), tratat internațional în domeniul sănătății publice, ne regăsim în situația în care legislația românească în domeniu este încă departe de standardele internaționale din tratat. În România anului 2014, se fumează fără restricții în locurile publice (nerespectarea art. 8 al Convenției), încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu (nerespectarea art. 5.3 din CCCT), încă serviciile de asistentă pentru renunțarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător (art. 14 din CCCT nu este implementat), iar exemplele ar putea continua. Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară: aceea a respectării și promovării sănătății celor ce i-au ales să ii reprezinte”, a declarat Cornel Radu-Loghin, Director Politici și Strategii, ENSP.

În acest context, experții în sănătate publică au considerat oportun demersul de inițiere a unui document strategic actualizat pentru controlul tutunului, Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014-2020, document care să includă principalele strategii și direcții de acțiune recomandate de forurile internaționale și adaptate realităților naționale. Dr. Magdalena Ciobanu, Expert pentru Controlul Tutunului, a detaliat acest demers: “Actualmente, există o mai mare înțelegere a modalităților eficiente de reducere a costurilor economice și de sănătate publică asociate consumului de tutun. Acest obiectiv ambițios poate fi atins prin politicile de control bazate pe dovezi științifice și pe experiența altor țări, propuse de Organizația Mondială a Sănătății. Creșterea prețului țigărilor prin creșterea taxării, crearea spațiilor publice fără fum de tutun prin interzicerea fumatului în aceste zone interzicerea publicității și promovării produselor din tutun concomitent cu oferirea de sprijin celor care doresc să renunte la fumat, sunt printre cele mai eficiente măsuri pentru a reduce consumul de tutun și consecințele lui pentru sănătate și economie. Datele din studiul economic prezentat în cadrul acestui eveniment vin să argumenteze încă o dată impactul uriaș pe care consumul de tutun îl are asupra sănătății populației din România, reflectat în costurile pe care le suportă sistemul de sănătate pentru a adresa patologiile asociate cu fumatul. Să nu uităm că fumatul este cea mai importantă cauză ce poate fi prevenită atunci când vorbim despre boli și deces prematur. Cei peste 1 miliard de lei cheltuiți anual din cauza fumatului ar putea fi folosiți pentru acțiuni de prevenție și educație, diagnosticare precoce ori tratamente inovative care să asigure cetățenilor României un număr mai mare de ani de viață sănătoasă. În acest context, demarăm și inițiativa unui document strategic, “Carta Albă a Consumului de Tutun în România- context și soluții 2014-2020”, care să articuleze în mod clar un plan de acțiune pentru controlul tutunului în România. Ne propunem ca acest document să fie detaliat, completat și, sperăm, asumat, de toți factorii responsabili în perioada următoare. Declarația Comună a participanților la acest moment de inițiere este un prim pas în angrenarea experților din multiple sectoare care pot participa la elaborarea documentului, pe care îl dorim finalizat într-un interval de timp cât mai scurt. “

Inițiatorii acestui document strategic își propun un termen concret de finalizare al acestuia prin acord inter-sectorial până la începutul anului 2015.