Cercetătorii de la universităţile britanice Oxford şi Cambridge, susțin că regimurile alimentare trebuie să fie individualizate şi să fie alese în funcţie de hormoni, gene şi profilul psihologic al fiecărui om.
Fiecare dintre aceşti trei factori joacă un rol esenţial în relaţia cu alimentele şi explică motivul pentru care anumite persoane au tendinţa de a mânca prea mult, relatează dailymail.co.uk.
Cercetătorii britanici au identificat trei tipuri mari de persoane: „pasionaţii de ospeţe” – care continuă să mănânce pentru că nu se satură niciodată, „pofticioşii în mod constant” – care se gândesc tot timpul la mâncare, şi „mâncătorii emoţionali” – care dau iama prin bucătărie atunci când întâmpină dificultăţi în viaţă.
Potrivit autorilor acestui studiu, coordonat de Susan Jebb, specialist guvernamental în nutriţie şi profesor la Universitatea Oxford, şi Giles Yeo, profesor de genetică la Universitatea Cambridge, fiecare dintre cele trei grupuri de persoane reacţionează diferit faţă de diverse diete.
Teoria a fost testată pe un eşantion de 75 de voluntari – câte 25 de persoane în fiecare grup – pe parcursul a trei luni, în vara anului 2014.
Rezultatele şi concluziile studiului vor fi expuse pe larg în emisiunea de televiziune „Horizon”, ce va fi difuzată de postul BBC2 pe 12 ianuarie.
Autorii studiului spun că persoanele din primul grup („feasters” în limba engleză, n.r.) nu produc în organismul lor cantităţi suficiente de GLP1, un hormon care induce creierului senzaţia de saţietate.
Medicul Christoffer R. Van Tulleken, care este şi un apreciat prezentator de televiziune şi va prezenta emisiunea „Horizon”, a explicat: „Dacă sunteţi o persoană care mănâncă tot ce găseşte prin cămară şi nu simte niciodată că s-a săturat, atunci există riscul să fiţi un «pasionat de ospeţe». În al doilea rând, ştim deja că anumiţi oameni prezintă un factor de risc genetic pentru a deveni supraponderali. Nu există o singură genă vinovată de acest fapt, ci mai multe. Unele influenţează personalitatea, altele apetitul, iar altele voinţa. Persoanele care prezintă multe astfel de «gene ale obezităţii» sunt incluse în categoria «pofticioşilor în mod constant».
Maeştrii bucătari şi pasionaţii de gastronomie se înscriu cel mai adesea în această categorie, a precizat acelaşi medic britanic.
„În final, am observat că anumiţi oameni îşi administrează singuri un fel de «tratament medical» cu ajutorul mâncării. Ei mănâncă atunci când sunt nefericiţi. Le spunem «mâncători emoţionali»”, a adăugat profesorul Van Tulleken.
După identificarea celor trei grupuri, cercetătorii au creat diete diferite pentru fiecare dintre ele.
Cei din primul grup au primit o dietă ce a fost concepută pentru a stimula concentraţia din organism a unui hormon prin intermediul unor alimente bogate în proteine, precum carne, peşte şi seminţe de leguminoase şi prin eliminarea din alimentaţie a carbohidraţilor, existenţi în pâinea albă şi cartofi.
Voluntarii din al doilea grup au primit „dieta 5:2”, bazată pe un număr de doar 800 de calorii pe zi, timp de două zile, în fiecare săptămână. În celelalte cinci zile, voluntarii din acest grup puteau să mănânce orice doreau.
Persoanele din al treilea grup au fost înscrise în programe educative de tip „Weight Watchers” („Supraveghetorii greutăţii corporale”), întrucât autorii studiului au considerat că aceşti voluntari aveau de fapt nevoie de un sprijin de ordin social pentru a preveni alimentaţia compulsivă.
