Ce trebuie să știi despre cel mai mare dușman al inimii

În apropierea Paștelui, mulți alegem să ținem post, fie din motive religioase, fie pentru că vrem să ne detoxifiem organismul și renunțăm pentru o perioadă la carne, ouă și produse lactate. Ce se întâmplă însă după această perioadă? Revenim la mesele copioase și consumăm din plin alimente cu un conținut ridicat de grăsimi de origine animală sau vegetală, dulciuri și foarte multe ouă. Toate acestea pot duce la creșterea nivelului de colesterol din sânge.

Colesterolul este o substanță care ajută la buna funcționare a organismului, atunci când se încadrează în limite optime. HDL-colesterolul sau „colesterol bun” transportă colesterolul din diverse părți ale organismului înapoi la ficat, care îl metabolizează și îl înlătură din organism. Vasele de sânge sunt astfel protejate de eventualele depuneri de grăsime. LDL-colesterolul sau „colesterol rău” este implicat în transportul colesterolului către țesuturi. Dacă este prezent în exces în organism, colesterolul se depune pe vasele de sânge și duce la formarea unor plăci de aterom, din cauza cărora arterele se îngustează și își pierd elasticitatea, circulația sângelui fiind îngreunată. În timp, acest proces duce la apariția unor boli cardiovasculare, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.

Menținerea colesterolului la nivelul optim ne ajută să prevenim apariția prematură a bolilor cardiovasculare și depinde într-o măsură foarte mare și de stilul nostru de viață, de alegerile pe care le facem în materie de alimentație, mișcare și stil de viață. Dacă avem o alimentație echilibrată, facem zilnic cel puțin 30 de minute de mișcare moderată, renunțăm la fumat și limităm consumul de sare și de zahăr, toate aceste alegeri ne pot ajuta să creștem colesterolul bun și să ne păstrăm tonusul fizic și psihic.

Aceste principii ar trebui să le urmăm pe tot parcursul anului, inclusiv în perioada sărbătorilor. Pentru păstrarea unui echilibru alimentar și pentru menținerea colesterolului sub control, este indicat să intercalăm mesele copioase și consumul de alimente de natură animală, cu mese bazate pe alimente ușoare, cum ar fi salatele. De asemenea, este recomandat să limităm consumul de grăsimi și băuturi răcoritoare dulci, să creștem consumul de fructe și legume proaspete și să consumăm alimente care conțin grăsimi bune, cum ar fi uleiurile vegetale și marine, nucile și semințele.

Așadar, nivelul colesterolului poate fi ținut sub control atunci când creșterea lui este legată de stilul nostru de viață. Cu toate acestea, există și situații în care, în ciuda eforturilor noastre, colesterolul poate avea în continuare valori foarte ridicate. Acest fapt poate indica existența unei afecțiuni denumită hipercolesterolemie familială.

Hipercolesterolemia familială este o boală genetică transmisă ereditar. Defectul genetic face ca organismul să nu poată elimina colesterolul din sânge, ceea ce duce la creșterea alarmantă a LDL-colesterolului și, în timp, poate bloca funcționarea arterelor inimii sau ale creierului, provocând infarctul de miocrad sau accidente vasculare cerebrale la vârste foarte tinere, de 30/40 de ani. În cazul persoanelor care moștenesc această afecțiune, colesterolul total poate atinge valori mai mari de 300 mg/dl la adulți și de peste 250 mg/dl la copii.

Fiind o afecțiune ereditară, dacă unul dintre părinți este afectat, copiii au probabilitatea de 50% de a moșteni boala. Cu toate că apariția hipercolesterolemiei familiale nu poate fi controlată, este foarte important ca ea să fie depistată la timp. Un nivel ridicat al colesterolului nu se manifestă printr-un simptom anume, de aceea singura metodă prin care putem afla ce valoare a colesterolului avem este în urma analizelor medicale specifice. Medicul este singurul în măsură să ne recomande analizele necesare, să interpreteze rezultatele, să evalueze situația și să pună un diagnostic. Dacă ascultăm recomandările medicului, urmăm un tratament corect și avem un stil de viață sănătos, hipercolesterolemia familială poate fi ținută sub control, iar riscul de infarct poate fi similar cu al unei persoane neafectate de această boală.