Din cuprinsul articolului
Ajunul Floriilor, seara dinaintea marii sărbători care celebrează Intrarea Domnului în Ierusalim, este o zi cu o încărcătură spirituală puternică, dar și cu o simbolistică bogată în tradiția românească. În multe regiuni ale țării, această seară este considerată una dintre cele mai importante din Postul Paștelui, fiind dedicată curățeniei sufletești, pregătirilor pentru Săptămâna Mare și aducerii binecuvântării asupra casei și familiei.
Obiceiurile transmise din generație în generație ne arată clar: ce pui pe masă în această seară are puterea de a influența norocul și sănătatea casei tale pentru tot anul. Neglijarea acestor tradiții poate atrage ghinion, spun bătrânii satelor.
1. Pâinea – simbolul belșugului și al comuniunii
Pâinea de casă nu trebuie să lipsească de pe masă în Ajunul Floriilor. Făcută cu grijă, răbdare și din ingrediente simple, pâinea este mai mult decât un aliment: este simbolul abundenței, al comuniunii și al recunoștinței față de darurile divine.
În multe gospodării, se coc colaci sau pâini speciale, uneori în forme simbolice, cum ar fi rotunde (ciclul vieții) sau în formă de cruce, pentru protecția casei. În unele zone, gospodinele duc pâinea la biserică pentru a fi binecuvântată, iar familia trebuie să împartă din aceeași pâine, ca semn al iubirii și unității.
Tradiția spune că pâinea care rămâne în Ajunul Floriilor trebuie păstrată și folosită într-un preparat special de Paște, pentru a atrage norocul și sănătatea asupra familiei.
2. Tămâia și icoana – protecție divină în mijlocul casei
Ajunul Floriilor transformă masa din casă într-un spațiu sacru. Este important ca, înainte de masă, aceasta să fie tămâiată, iar în mijlocul ei să fie așezată o icoană, semn al credinței și al prezenței divine în familie.
Fumul de tămâie are rol purificator, alungă spiritele rele și pregătește casa pentru sărbătoare. Se spune că în această seară cerurile se deschid pentru o clipă, iar rugăciunile rostite cu credință ajung direct la Dumnezeu.
Icoana de pe masă trebuie să fie aleasă cu grijă – de preferat una cu Maica Domnului sau cu Intrarea în Ierusalim – și să rămână acolo până a doua zi, când este dusă la biserică pentru binecuvântare.
3. Alimentele care aduc noroc: salate, pește și fructe
Deși Ajunul Floriilor este în timpul Postului Paștelui, tradiția permite o masă mai bogată, pentru că a doua zi, de Florii, se face dezlegare la pește. Astfel, pe masa din ajun pot fi puse:
- Salate de primăvară, din verdețuri (spanac, lobodă, ceapă verde), care simbolizează renașterea naturii;
- Fructe, în special mere și struguri – considerate simboluri ale sănătății și prosperității;
- Pește pregătit simplu (marinat sau la cuptor), pentru cei care aleg să respecte dezlegarea mai devreme, ca semn al purificării și binecuvântării.
Se crede că dacă mănânci pește în Ajunul Floriilor și în ziua de Florii, vei fi „ușor” tot anul, vei avea parte de noroc și sănătate.
4. Apa sfințită și lumina aprinsă – liniște și curățenie în casă
În multe zone ale țării, femeile stropesc casa cu apă sfințită, iar în seara Ajunului lasă o candelă aprinsă în dreptul icoanei, pentru a „lumina drumul îngerilor” în noaptea care precede Florii.
Se spune că o casă stropită cu apă sfințită și luminată în Ajunul Floriilor nu va fi atinsă de boală sau ceartă până la Paște.
Ajunul Floriilor nu este doar o seară obișnuită – este un moment de echilibru între trup și suflet, între curățenie fizică și spirituală. A respecta aceste tradiții nu înseamnă doar a păstra obiceiurile strămoșești, ci și a crea o punte între trecut, prezent și viitor, prin gesturi simple, dar încărcate de semnificație.
Cei care nu respectă tradițiile din Ajunul Floriilor riscă, spun bătrânii, să fie urmăriți de ghinion, lipsă de spor și dezbinare în familie.
