Ce trebuie să faci în caz de război? Sfaturi de la un expert în supraviețuire

Atacul Rusiei asupra Ucrainei a făcut ca civilii din orașe precum Kiev să-și părăsească casele sau să se refugieze oriunde pot.

Mulți oameni s-au ascuns în stațiile de metrou, în timp ce alții au petrecut ore întregi în vehiculele lor încercând să-și croiască un drum spre granițele țărilor vecine.

Directorul Școlii Spaniole de Supraviețuire, Ignacio Ortega, susține că primul lucru care trebuie făcut într-o situație de război este „să fii informat, pentru că asta te face să iei deciziile corecte”.

Expertul a oferit sfaturi fundamentale pentru a stabili un protocol, a pregăti un sistem de hrănire și a căuta un loc sigur pentru a servi drept refugiu. „Dacă ceva poate merge prost, este o chestiune de timp înainte să se întâmple”, crede Ortega.

Informații și protocoale: Unde mă refugiez?

Cel mai important este să fii precaut și să iei în considerare toate cazurile ipotetice care pot fi trăite în timpul unui război, pentru a pregăti soluții din timp.

Ortega susține că este esențial să fii la curent cu anunțurile făcute de presă, să urmezi recomandările și instrucțiunile forțelor de securitate ale statului și să stabilești un protocol de acțiune.

Este indicat să știți unde vă puteți refugia dacă părăsiți orașul (casa unei cunoștințe, în mediul rural sau dacă aveți contacte în altă țară). Orele de vârf trebuie evitate, pentru că, așa cum se întâmplă la Kiev, drumurile tind să fie copleșite.

Ortega consideră că este mai bine să ai un radio decât un televizor, pentru că acesta din urmă „poate cădea în mâinile forțelor invadatoare” și, în plus, rețelele de conexiune radio sunt răspândite geografic.

Orientați-vă: colectați hărți fizice

Cel mai probabil, într-un război precum cel pe care îl trăiește Ucraina, nu se va putea stabili o conexiune la dispozitive tehnologice, nici la internet.

Specialistul clarifică că ar trebui să ai hărți fizice ale orașului și ale țării, pentru că din primele ore probabil că nu vei mai putea accesa instrumente precum Google Maps sau Waze.

Acest lucru va ajuta să vă puteți localiza cu ușurință, să stabiliți posibile rute de evacuare și să aveți rute alternative planificate.

De asemenea, este bine să aveți sisteme de comunicații care să nu fie telefoane mobile sau ceva computerizat, precum walkie talkie.

Baterii, numerar, trusă de prim ajutor și medicamente pentru boli cronice

Baterii, un radio, alimente, sisteme de iluminat,… Trebuie să faci o listă cu nevoile pe care urmează să le ai, ținând cont că dacă pleci din casă s-ar putea să nu te mai întorci ore întregi, zile sau chiar niciodată, că supermarketurile pot fi distruse oricând sau că guvernul poate impune o oprire a accesului.

Trebuie să aveți combustibil pentru vehicule (se epuizează ușor sau aveți cozi lungi, așa cum se întâmplă în Ucraina), numerar (monede și bancnote de sume nu foarte mari; evitați cardurile de credit), sisteme de iluminat artificial,  resurse alimentare și o trusă de prim ajutor pentru eventuale tăieturi, infecții sau dureri de stomac sau de cap.

De asemenea, este de o importanță vitală să existe medicamente pentru cei care suferă de boli cronice, precum diabetul sau problemele cardiace, deoarece farmaciile tind să închidă sau nu au cantități suficiente, iar serviciile de sănătate, dacă rămân active, vor fi blocate de cresterea cererilor.

Alimente: colectare de apă, conserve, lapte condensat sau ciocolată

Apa este greu de obținut în centrele urbane dacă supermarketurile sunt golite și apa potabilă este întreruptă din cauza bombardamentelor. Ortega recomandă colectarea unor cantități mari, calculând „trei-patru litri de persoană pe zi”.

Trebuie furnizate conserve, precum legumele fierte (care necesită mai puțin timp de gătire), zahăr, sare, compot, miere, ciocolată, biscuiți, conserve de pește și carne, lapte condensat sau praf, fructe care se păstrează mai mult timp în mod natural, cartofi fierți pentru gătit, ouă și o dietă specifică pentru diabetici sau celiaci.

„Dacă nu există electricitate, tot ce avem în congelator se va strica mai repede”, explică Ortega. Ar trebui să începem prin a consuma aceste alimente și dacă avem multe, să învățăm tehnici de conservare pentru restul (deshidratate, sărate, marinate, conservate în ulei etc.).

Pleacă dacă te afli în apropierea unui aeroport, cazarmă sau zonă militară

Fugirea de acasă este extraordinar de comună în timp de război, așa că locurile sigure trebuie stabilite de la început pentru a servi drept refugiu. Buncărele nu sunt obișnuite, dar stațiile de metrou pot servi ca alternativă.

Ortega precizează că dacă casa este „în apropierea unei zone militare, este foarte probabil ca atacurile cu bombă să ne afecteze”. Prin urmare, cel mai bine este să vă schimbați reședința în această situație.

Prioritizează mersul pe teren

Dacă ai o casă la țară (a ta sau pe cineva cunoscut) cel mai bine este să te refugiezi acolo, pentru că este puțin probabil să sufere atacuri. „Un avion nu pierde timpul bombardând acele zone”, spune Ortega.

Expertul încurajează, de asemenea, colaborarea cu vecinii și izolarea casei în caz de frig, „închizând crăpăturile, punând izolații precum carton sau folie cu bule pe ferestre”.

Protejați ferestrele cu bandă adezivă

Ar fi necesar să acoperiți ferestrele casei, pentru că dacă explodează în timpul unui bombardament, sticla este aruncată afară și este foarte periculos.

Orașele vor fi unul dintre principalele axări ale bombardamentelor, așa că este bine să nu țineți luminile aprinse în case pentru a nu fi ținta atacului. Este indicat să acoperiți ferestrele cu scânduri din carton sau din lemn.

Evitați deplasările inutile: drumurile vor fi copleșite

„Nu trebuie să ieși din casă decât dacă este strict necesar”, iar dacă o faci, trebuie să ții cont de faptul că haosul este total, pentru că, de exemplu, „semafoarele și sistemele de management al traficului nu vor fi funcționale”  și va fi, de asemenea, mult trafic pe șosele. Pe de altă parte, condusul ar deveni „o situație riscantă”.