Ce trebuie să facem înainte de BOBOTEAZĂ, sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită

Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei

Din cuprinsul articolului

Ce trebuie să facem înainte de BOBOTEAZĂ, sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Care sunt tradițiile. Boboteaza 2023: în această săptămână, din 2 ianuarie până pe 5 ianuarie, este perioada umblatului cu crucea. Preotul și cantorul, care poartă apă sfințită și busuioc, merg la casele oamenilor, cu Iordanul.

Legat de această perioadă, sunt mai multe tradiții și superstiții. Una dintre acestea spune că, după plecarea preotului care a sfințit casa, copiii sau alți membri ai familiei înconjoară gospodăria cu o lumânare aprinsă, pentru protecția familiei de necazuri, în acest an,

Se mai spune și ar fi bine ca această lumânare să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari.

Boboteaza: tradiții și superstiții

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită, notează Alba 24.

Dar iată ce se știe din bătrâni despre această sărbătoare atât de importantă.

se spune că, în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), se deschid cerurile
Ajunul Bobotezei: post negru; se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului
se obișnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac
masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie)
în unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli. Ei le cântă gospodarilor ”Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”
la sate: este bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vară
nu arunca gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul
fetele, nemăritate: se se duc la rău înainte de ivirea zorilor, intră în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”; vor avea noroc la peţitori
de Bobotează: dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă; dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun
cei care vor vedea un cal alb în această zi, vor fi plini de noroc tot anul, mai notează Alba 24.