Ce simți când ți se atrofiază creierul. Semne de alarmă și măsuri prin care poți inversa procesul de atrofie

Atrofierea creierului cauze și simptome. Atrofia creierului se referă la pierderea celulelor cerebrale sau la reducerea numărului de conexiuni între celulele creierului. Persoanele care suferă de atrofie cerebrală dezvoltă, de obicei, o funcționare cognitivă mai slabă ca urmare a acestui tip de leziuni cerebrale.

Există două tipuri principale de atrofie a creierului: atrofia focală, care are loc în regiuni specifice ale creierului și atrofia generalizată, care are loc în creier.

Atrofierea creierului poate apărea ca urmare a procesului natural de îmbătrânire. Alte cauze includ leziuni, infecții și anumite afecțiuni medicale subiacente.

Simptome

Atrofia creierului poate afecta una sau mai multe regiuni ale creierului. Simptomele vor varia în funcție de localizarea atrofiei și de severitatea acesteia.

Potrivit Institutului Național pentru Boli Neurologice și Accident vascular cerebral din SUA, atrofia creierului poate provoca următoarele simptome și afecțiuni:

Convulsii

Convulsiile reprezintă o creștere bruscă și anormală a activității electrice din creier. Există două tipuri principale de convulsii. Una este criza parțială, care afectează doar o parte a creierului. Cealaltă este criza generalizată, care afectează ambele părți ale creierului.

Simptomele unei convulsii depind de partea creierului afectată. Este posibil ca unele persoane să nu prezinte simptome vizibile, în timp ce altele pot prezenta unul sau mai multe dintre următoarele:

• modificări de comportament,
• mișcări oculare sacadate,
• un gust amar sau metalic în gură,
• spume la gură,
• dinți încleștați,
• mormăituri și pufnituri,
• spasme musculare,
• convulsii,
• pierderea conștienței.

Afazie

Termenul de afazie se referă la un grup de simptome care afectează capacitatea unei persoane de a comunica. Unele tipuri de afazie pot afecta capacitatea unei persoane de vorbi sau de a înțelege vorbirea. Altele pot afecta capacitatea unei persoane de a citi sau scrie.

Potrivit Asociației Naționale a Afaziei din SUA, există opt tipuri diferite de afazie. Tipul de afazie de care suferă o persoană depinde de partea sau părțile creierului afectate.

Unele cazuri de afazie sunt relativ ușoare, în timp ce altele pot afecta grav capacitatea unei persoane de a comunica.

Demenţă

Demența este termenul folosit pentrua descrie un grup de simptome asociate cu o scădere continuă a funcției creierului. Aceste simptome pot include:

• pierderea memoriei,
• gândire încetinită,
• probleme de limbaj,
• probleme cu mișcarea și coordonarea,
• judecată slabă,
• tulburări de dispoziție,
• pierderea empatiei,
• halucinații,
• dificultăți în desfășurarea activităților zilnice.

Există mai multe tipuri diferite de demență. Boala Alzheimer este cea mai comună sursă de încredere.

Riscul de demență al unei persoane crește odată cu vârsta, majoritatea cazurilor afectând persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste. Cu toate acestea, experții nu consideră că este o parte naturală a procesului de îmbătrânire

Cauze

Atrofierea creierului poate apărea ca urmare a unei leziuni cauzate de un traumatism sau de un accident vascular cerebral. Poate apărea și ca urmare a uneia dintre următoarele:

• encefalită,
• neurosifilis,
• HIV.

În unele cazuri, atrofia creierului poate apărea ca urmare a unei tulburări sau afecțiuni cronice, cum ar fi:

• paralizie cerebrală;
• scleroză multiplă (SM);
• boala Huntington (o tulburare genetică care afectează sistemul nervos central și care provoacă degenerarea progresivă a celulelor creierului);
• dementa fronto-temporala;
• boala Alzheimer;
• encefalomiopatiile mitocondriale (un grup de tulburări care afectează sistemul nervos);
• leucodistrofiile (un grup de afecțiuni genetice rare care afectează sistemul nervos).

Tratament

Opțiunile de tratament pentru atrofia creierului vor varia în funcție de localizare, severitate și cauza. Iată câteva opțiuni de tratament în funcție de cauză.

Leziuni

Leziunile cerebrale necesită, de obicei, o perioadă de reabilitare care poate implica una sau mai multe dintre următoarele:

• fizioterapie,
• logopedie,
• consiliere.

Infecții

Medicamentele vor fi necesare pentru tratarea infecțiilor care duc la inflamația sau atrofia creierului. Medicii prescriu antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene și medicamente antivirale pentru tratarea infecțiilor virale. Aceste medicamente vor ajuta la combaterea infecției și la ameliorarea simptomelor.

Tulburări și afecțiuni

Mai multe tulburări și afecțiuni pot duce la atrofierea creierului. Multe dintre aceste afecțiuni nu sunt, în prezent, vindecabile, astfel încât tratamentul se concentrează, în general, pe gestionarea simptomelor.

Tratamentul poate implica o combinație de medicamente și terapii, cum ar fi terapia ocupațională sau logopedică. Aceste terapii pot fi necesare pentru a ajuta o persoană să recâștige funcția creierului sau să învețe strategii care să o ajute să facă față.

Unele afecțiuni, cum ar fi SM, determină apariția simptomelor în cicluri. Medicul sau echipa medicală a unei persoane își va adapta planul de tratament în consecință, dacă acesta este cazul.

Este posibil să se inverseze atrofia creierului?

Până de curând, mulți oameni de știință considerau că creierul este un organ relativ neschimbabil. Cu toate acestea, cercetările arată din ce în ce mai mult cum creierul își adaptează structura și funcționarea de-a lungul vieții.

În prezent, nu este clar dacă este sau nu posibilă inversarea atrofiei creierului. Cu toate acestea, creierul poate modifica modul în care funcționează pentru a compensa daunele. În unele cazuri, acest lucru poate fi suficient pentru a restabili funcționarea în timp.

Exercițiu pentru atrofierea creierului

O cercetare din 2011 sugerează că exercițiile fizice regulate ar putea încetini sau chiar inversa atrofia creierului legată de îmbătrânire sau demență.

Cu toate acestea, un studiu din 2018 a constatat că exercițiile de intensitate ridicată și antrenamentele de forță nu au încetinit afectarea cognitivă la persoanele cu demență ușoară până la moderată. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina ce efect au exercițiile fizice asupra prevenirii sau inversării atrofiei creierului datorată demenței.

Medicamente pentru inversarea atrofiei creierului

Oamenii de știință lucrează în prezent pentru a dezvolta medicamente care pot inversa atrofia creierului. De exemplu, un studiu din 2019 a investigat dacă medicamentul pentru demență donepezil ar putea inversa atrofia cerebrală indusă de alcool la șobolani.

Cercetătorii au descoperit că șobolanii tratați cu donepezil au experimentat o reducere a inflamației creierului și au arătat un număr crescut de celule noi ale creierului. Cu toate acestea, nu a fost clar dacă donepezilul ar avea efecte similare asupra atrofiei creierului rezultate din alte cauze decât leziunile cauzate de alcool.

De asemenea, nu este clar dacă aceleași efecte s-ar produce sau nu la oameni. Sunt necesare studii clinice care implică participanți umani.