Ce se întâmplă în creierul nostru când se instalează tristețea, teama, furia…Psihologii explică

Ce se întâmplă în creierul nostru când se instalează tristețea, teama, furia…Psihologii explică și cum să gestionăm mai bine conflictele fără ca relațiile cu părinții, frații, colegii să devină toxice.

Conflictele sunt inevitabile la locul de muncă, în familie sau cu prietenii.  Cum le gestionezi atunci când o relație devine toxică? Ce tactici pot ajuta la evitarea escaladării și la rezolvarea conflictului? Sfatul experților noștri.

Benjamin Sylvand, psiholog, mediator de conflicte, spune că „riscul de a încerca să găsești o soluție înainte de a enunța clar problema nu este doar că aceasta va fi irelevantă, ci și că va fi percepută ca o constrângere impusă celeilalte părți, adăugând astfel combustibil pe foc. Ideea este de a afirma în mod explicit ce este în neregulă cu situația, dar folosind mai degrabă „eu” decât „tu” sau „tu” acuzator.

Soțului dumneavoastră care, de fiecare dată când îi cereți ajutorul, vă răspunde: „O voi face mai târziu”, îi puteți spune: „Mi-ar plăcea să pot conta pe tine atunci când am nevoie”.

Unui manager care ne dă dosare neinteresante: „Nu simt că sunt angajat pe măsura competențelor mele”.

Unei surori care ne lasă să ne ocupăm de toate problemele de sănătate ale părinților noștri: „Mă simt ca și cum aș fi singura care are grijă de ei, când am multe de făcut în rest”…

Deși nu este întotdeauna ușor, factualizarea cât mai mult posibil a propriului punct de vedere are și alte avantaje: „îți permite să faci un pas înapoi, să fii actor și nu victimă a situației, dar și să îl luminezi pe celălalt asupra cauzelor problemei, pentru că s-ar putea să nu fie conștient de ele”, spune Benjamin Sylvand.

Care este cea mai bună atitudine pentru a rezolva un conflict? Ascultați-vă unul pe celălalt

De foarte multe ori, într-un dialog conflictual, ne tăiem reciproc calea, pentru că fiecare vrea să își facă auzit raționamentul. Jacques Salzer, conferențiar și co-creator al unor cursuri de formare în domeniul gestionării conflictelor și al medierii, sugerează să se stabilească o limită de timp: timp de 1-2 minute, sau mai mult dacă este necesar, unul vorbește și celălalt ascultă activ, apoi, cu ceasul în mână, facem schimb de roluri.

Jacques Salzer: „Simplul fapt de a nu fi întrerupt, de a putea ajunge la capătul propriilor argumente, poate ajuta cu adevărat la dezamorsarea unui conflict. De asemenea, este foarte important să „verificăm înțelegerea reciprocă, pentru a lăsa cât mai puține ambiguități”.

Puteți reformula ceea ce tocmai a spus cealaltă persoană, chiar dacă nu sunteți de acord, și încheiați cu o întrebare de genul „Este corect? Și este și mai bine dacă și cealaltă persoană face același lucru.

„În acest fel, fiecare persoană poate explica cu sinceritate ce a înțeles din punctul de vedere al celuilalt, ceea ce adesea evită escaladarea și economisește timp în gestionarea conflictului.

Evitați să adăugați conflict, pentru a nu agrava situația dintre cele două persoane

Atunci când începeți cu o singură problemă, este suficient ca o singură persoană să facă un comentariu la supărare pentru ca cealaltă să-i urmeze exemplul. Alte certuri, uneori mai vechi și nedigerate, se grefează apoi pe sursa conflictului, iar situația se estompează și sfârșește prin a se agrava”, explică Jacques Salzer.

Sfat: Decideți, împreună, să tratați fiecare dintre probleme în parte, eșalonându-le în timp: „A lua inițiativa de a vă cere scuze sincere dacă ați jignit, de a vă recunoaște greșeala dacă ați făcut-o, de a-l ierta pe celălalt dacă a mers prea departe în cuvinte, poate contribui, de asemenea, la dezescaladarea conflictului, la o mai bună gestionare a acestuia și la facilitarea rezolvării lui.

Identificarea semnelor de alarmă: ideea corectă pentru a dezamorsa un conflict

„Vă simțiți deranjat de micile idiosincrazii ale soțului/soției, vă simțiți jignit de remarca unui prieten, vă simțiți inconfortabil în fața unui coleg, aveți impresia că cealaltă persoană nu vă vorbește în mod obișnuit, că este mai uscată sau mai evazivă. Cu cât identificați mai repede semnalele slabe care ar putea duce treptat la un conflict, cu atât este mai puțin probabil ca situația să se deterioreze, cu atât mai mult spațiu de manevră și șansele de a găsi rapid o soluție satisfăcătoare și favorabilă pentru ambele părți sunt mai mari”, spune Benjamin Sylvand.

Învață de la specialiști cum să temperezi un conflict: Tristețe, teamă, furie… creierul nostru este copleșit de o avalanșă de emoții care pot paraliza regiunile cerebrale

”Am nevoie de cinci minute pentru a mă calma”

atunci când ne aflăm într-o situație conflictuală, creierul nostru este copleșit de o avalanșă de emoții care pot paraliza regiunile cerebrale asociate cu reflecția.

„Putem astfel să ne „pierdem” momentan rațiunea, să acționăm automat și să facem sau să spunem lucruri pe care nu le putem controla și pe care uneori le vom regreta”, explică Béatrice Blohorn-Brenneur, președinta Consiliului Internațional de Mediere.

Acesta este motivul pentru care este uneori necesar să se întrerupă interacțiunea pentru timpul necesar pentru a recăpăta controlul asupra propriilor emoții: „O pauză, chiar și foarte scurtă, împiedică conflictul să scape de sub control”, adaugă Benjamin Sylvand. De exemplu, îi puteți spune celeilalte persoane: „Am nevoie de cinci minute pentru a mă calma și apoi putem relua discuția”, ceea ce este structurant, fără a fi acuzator.

Între colegi, în cuplu… Imaginați-vă toate soluțiile posibile

La un moment dat, va trebui să se găsească soluții pentru a aborda conflictul. Potrivit lui Jacques Salzer, idealul este să vă luați un timp împreună pentru a face un brainstorming: „Notăm toate ideile pe care le propune fiecare, bune sau rele, realiste sau fanteziste, răspunzând într-un fel la nevoile exprimate de fiecare, abținându-ne, în acest timp, să le judecăm pozitiv sau negativ”, potrivit Healthline.