Ce se întâmplă, de fapt, de ce ne îngrășăm? Un nutriționist spune care sunt greșelile pe care le facem

Ce se întâmplă, de fapt, de ce ne îngrășăm? Te chinui să slăbești câteva kilograme, iar apoi le pui la loc. Te întrebi unde ai greșit? De ce se nu putem să ne menținem greutatea? Ei bine, medicii nutriționiști spun că oamenii fac două greșeli alimentare care sunt nocive.

Potrivit nutriționiștilor, numărul mare de calorii pe care îl consumăm zilnic este factorul care influențează greutatea.

Concret, dacă arzi în mod constant toate caloriile pe care le consumi în decursul unei zile, îți menții greutatea. Dacă nu, te îngrași.

Numărul mare de calorii pe care îl consumăm zilnic este factorul care influențează greutatea
Dacă mănânci și bei des zahăr și produse cu zahăr și dacă mănânci multe grăsimi animale și produse din făină albă, aceste obiceiuri pot duce la supragreutate sau chiar la obezitate. Însă nu doar ce anume mănânci, ci și alte două obiceiuri alimentare contribuie la îngrășare.

Ce se întâmplă, de fapt, de ce ne îngrășăm? Porții mari de mâncare

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea de Stat Pennsylvania, mărimea porției de mâncare și cât de repede mănânci contează când vine vorba de kilogramele în plus. Rezultatele studiului au arătat că, atunci când participanților li s-au oferit porții mai mari de paste făinoase cu brânză la prânz, aceștia au mâncat mai mult decât în mod normal.

Mâncatul rapid îngrașă

Adică, atunci când dimensiunea porției a crescut cu 75%, aceștia au mâncat cu până la 43% mai mult decât înainte. Cei care au mâncat mai repede sau au luat mai mult în furculiță au avut, de asemenea, tendința de a mânca o cantitate mai mare de paste cu brânză. Oamenii de știință spun că ambele descoperiri principale ale studiului în ceea ce privește obiceiurile alimentare nocive au implicații pentru sănătatea generală, dar și pentru menținerea și creșterea în greutate.

Pentru studiu, cercetătorii au înscris 44 de bărbați și femei pentru un prânz săptămânal timp de patru săptămâni, oferindu-le porții de mărimi diferite de paste cu brânză, care le-au fost aduse la masă împreună cu apă. Participanții la studiu aveau vârste între 18 și 68 de ani, aproximativ două treimi erau femei și aproximativ 45% erau supraponderali sau obezi.

Autorii studiului au înregistrat video mesele, astfel încât să poată evalua viteza cu care au mâncat participanții, precum și cantitatea pe care o luau în furculiță. Viteza de a mânca nu s-a schimbat odată cu oferirea porțiilor mai mari. Însă participanții au mâncat mai mult atunci când au mâncat mai repede sau au luat înghițituri mai mari.

Potrivit experților, dacă oamenilor li se pun în față porții mari dintr-o mâncare delicioasă, aceștia tind să mănânce mai mult decât ar mânca de obicei. E bine de reținut că poate dura între 15 și 20 de minute până când corpul tău să recunoască faptul că te-ai săturat și să înceapă procesul de digestie, de aceea, cum spuneam mai sus, e bine să mănânci fără grabă.

Motivul pentru care oamenii mănâncă mai mult atunci când mănâncă mai repede ar putea fi o chestiune de răspuns al organismului la cât timp petrece mâncarea în gura unei persoane. Când mănânci foarte repede, mâncarea petrece mai puțin timp în gură, la fel și când iei prea mult în furculiță. În aceste situații, stomacul nu apucă să reacționeze și deci creierul nu primește semnalul că te-ai săturat decât după ce ai mâncat o cantitate foarte mare.

Mănâncă cât ai nevoie

Se recomandă ca atunci când iei masa să petreci cam 20 de minute luând înghițituri mici și mestecând încet, pentru că în acest fel apuci să te saturi și nu mai ai nevoie de mâncare în exces. Cu toate acestea, unele dovezi sugerează că viteza cu care mâncăm este un comportament cu baze genetice.

O altă recomandare este ca aproape jumătate din farfurie să conțină legume neamidonoase, deoarece acestea contribuie la sațietate fără să te îngrașe.
Un alt truc pentru a consuma mai puține calorii este acela de a amesteca mai multe legume, ierburi aromatice și condimente într-o mâncare clasică precum pastele cu brânză. Astfel, în sosul de paste se pot adăuga pe lângă brânză, după gust, legume și condimente precum ciuperci, busuioc și piper, conopidă și praz, dovlecei și pătrunjel. În acest fel, mâncarea va rămâne gustoasă, dar o porție va fi mai sănătoasă și va avea mai puține calorii.

Reține acest lucru dacă vrei să slăbești

Nu trebuie să elimini din viața ta anumite mâncăruri, ci fie să le prepari mai sănătos (de exemplu, cu iaurt grecesc în loc de smântână, cu ulei de măsline în loc de unt, cu mai puțină brânză și mai multe legume, cum era cazul pastelor de mai sus etc.), fie să reduci din farfurie cantitatea de alimente mai grase (bucăți de carne, cașcaval etc) și să completezi cu mai multe legume, ierburi aromatice și condimente și puțin ulei de măsline.
Obiceiuri alimentare sănătoase

O farfurie echilibrată conține cam 40% legume neamidoanoase, 38% carbohidrați (pâine, orez, cartofi sau paste), 12% proteine (luate din carne, pește, ouă, tofu, fasole și alte leguminoase), 8% lactate și 1% grăsimi bune (măsline, ulei de măsline, avocado etc.).

Broccoli și conopidă la abur, orez brun și pește cu un sos de iaurt cu usturoi și ulei de măsline paste integrale cu sos de dovlecei, ciuperci, roșii, ceapă, usturoi, mazăre, cu puțin ulei de măsline și parmezan pe deasupra.

Tocăniță de pui cu roșii, ardei, ceapă, ciuperci, ulei de măsline, alături de o felie de pâine integralăsalată de castraveți, roșii, ceapă, cartofi, ouă fierte, câteva cubulețe de brânză și 4-5 măsline, potrivit exquis.ro