Ce se întâmplă cu ochii când tensiunea arterială e prea mică sau prea mare?

Ochiului nu-i place tensiunea mica. La hipotensivi, irigarea cu sange a ochiului e mai scazuta. Dar ochiului nu-i place nici tensiunea prea mare, pentru ca pot aparea o serie de neplaceri din cauza hipertensiunii arteriale. Tensiunea la care ochiul se simte cel mai bine este intre 11-14 maximum. Toate acestea se refereau la tensiunea din sistemul circulator. Tensiunea din interiorul globului ocular cand este prea mare avem de a face cu glaucomul. Si in caz de glaucom nu este bine sa fie lasata o tensiune crescuta in interiorul ochiului, fiindca nervul optic se atrofiaza din cauza acestei presiuni iar atrofia este ireversibila.

Accident vascular ocular

Unii nu vad cateva secunde. Cand aceasta stare apare la ambii ochi, sincopa e cauzata de o scadere a tensiunii arteriale si omul are si ameteala, si lesin. Cei cu leziuni degenerative ale retinei s-a constatat ca au fost hipotensivi, adica aveau tensiunea arteriala mica. Tocmai de aceea li se prescriu medicamente vasodilatatoare cerebrale. Pe de alta parte, hipertensiunea arteriala poate avea multe efecte asupra ochilor. Un puseu de hipertensiune poate determina un accident vascular ocular care e considerat un accident vascular cerebral.

Ce consecinte apar in sfera ochilor din pricina hipertensiunii arteriale? Conf. dr. Monica Pop, directoarea generala a Spitalului de Urgente Oftalmologice, explica urmarile hipertensiunii arteriale asupra ochilor. O tensiune arteriala mai mare poate produce optoza palpebrala brusca, adica omului hipertensiv ii cade brusc o pleoapa. O hipertensiune oscilanta cu variatii capricioase trebuie tratata, caci un maximum de tensiune poate sparge un vas in ochi si imediat e de consultat medicul neurolog. Un strabism aparut brusc, cand deodata unui om ii fuge un ochi, poate sa-si gaseasca motivarea intr-un accident vascular cerebral. Uneori oamenii constata nitam-nisam ca au vedere dubla, imaginile au dublura, si acesta fiind un semn de accident vascular cerebral dat de hipertensiune. Hipertensiunea arteriala poate conduce la hemoragii in fata ochiului, adica in camera anterioara dintre cornee si iris. Din categoria hemoragiilor la ochi face parte si hemoragia subconjunctivala, care apare ca o pata de oja rosie pe albul ochiului, dar aceasta situatie e mai rar cauzata de hipertensiune.

Consecinte

Hipertensiunea arteriala poate determina insa leziuni intraoculare grave si ireversibile. Iata aceste consecinte cu implicatii importante. Hipertensiunea poate genera o hemoragie in corpul vitros, adica o spargere de vas intr-un puseu de hipertensiune. Are loc o incetosare a vederii, omul vede un nor, o musca aparute brusc. Se impune un tratament de urgenta de normalizare a tensiunii, se administreaza si protectoare vasculare, dar si vitamina C. In astfel de hemoragii, in corpul vitros, pacientul trebuie sa stea drept in scaun, in pat, dar doar in sezut, sa nu isi aplece capul. El trebuie sa evite efortul fizic, sa nu ridice greutati, sa nu tuseasca, sa evite constipatia. Aceasta hemoragie in corpul vitros este cel mai usor accident ocular.

O alta consecinta a hipertensiunii arteriale este obstructia venoasa. Adica se infunda vena centrala a retinei sau una din ramurile ei. Acesta este un accident vascular grav si se inregistreaza o scadere importanta a vederii, iar fundul de ochi capata un aspect caracteristic. Dupa aceasta infundare a venei, pacientul ramane cu o vedere mai intensa sau mai slaba, in functie de locul unde s-a infundat vena, in centrul ochiului sau mai la periferie. Aceasta situatie poate duce, dupa scurta vreme, la glaucom neurovascular greu de tratat si greu de operat, cu pierderea ochiului.

Alta situatie grava data de hipertensiune este obstructia arteriala, adica infundarea arterei, si aceasta situatie este dintre cele mai grave. Bolnavului de hipertensiune ii scade vederea atat de tare, incat nu mai vede nici lumina. Se infunda artera principala a retinei si se pierde vederea. Aceasta infundare arteriala este cea mai mare urgenta in oftalmologie si trebuie cu mare viteza sa li se administreze acestor hipertensivi medicamente vasodilatatoare. Cand este vorba de o simpla disparitie a vederii urmata de reaparitia acesteia este doar un spasm si pacientul are noroc, insa aceasta situatie tranzitorie anunta un mare accident vascular cerebral. Fiind doar un spasm, imediat hipertensivului trebuie sa i se administreze medicamente vasodilatatoare.

NEUROPATIA OPTICA. Alt necaz important determinat de hipertensiunea arteriala este neuropatia optica. Cand tensiunea arteriala marita conduce la o atrofie optica ireversibila, nervul optic se atrofiaza. Hipertensiunea arteriala poate produce si leziuni tipice ale fundului de ochi, concretizate prin hemoragii si exsudate. In astfel de leziuni de vina este o hipertensiune arteriala in faza complicata.

TRATAMENT. Pentru a preintampina toate aceste suferinte generate de tensiunea arteriala crescuta, este recomandabil ca hipertensivul sa urmeze constiincios tratamentul de tinere in frau a hipertensiunii. Tratamentul impotriva hipertensiunii trebuie urmat zilnic si toata viata, fiindca hipertensiunea arteriala este o boala cronica. Una dintre marile greseli facute de pacientii hipertensivi este ca, daca se simt intr-o zi mai bine, intrerup cu de la sine putere terapia medicamentoasa impotriva tensiunii marite. Si consecintele acestei sistari a medicatiei sunt rele, fiindca hipertensiunea revine, ba chiar la valori mai mari.

SFATURI. Bolnavul cu hipertensiune arteriala va urma o dieta cu multe fibre alimentare, cu putina sare si putine grasimi. Cu aceste indicatii in minte, hipertensivii vor insista pe fructe, legume si cereale integrale. Pentru a compensa lipsa sarii din dieta folositi pentru condimentarea alimentelor plante aromatice.