Menopauza este acea perioadă a vieții de care toate femeile se tem, marchează sfârșitul perioadei reproductive și este, de fapt, o deficiență permanentă și ireversibilă de hormoni estrogeni. Menopauza se instalează între 40 și 55 de ani, iar în România, media apariției acestui fenomen fiziologic este vârsta de 49 de ani.
Din punct de vedere fiziologic, menopauza se caracterizează printr-o deficiență permanentă și ireversibilă de hormoni estrogeni. Organizația Mondială a Sănătății stabilește diagnosticul de menopauză după minimum 12 luni de amenoree (lipsa menstruațiilor). Menopauza definește o întreagă etapă biologică din viața femeii, marcată de declinul funcțiilor genitale (epuizarea rezervei ovariene) și pe parcursul căreia se trece de la etapa de reproducere la cea de senescență.
Menopauza se instalează între 40 și 55 de ani. În România, vârsta medie de apariție a menopauzei este de 49 de ani. Când apare înainte de 40 de ani menopauza poate fi considerată precoce, iar după 55 de ani, tardivă. După modalitatea de instalare, menopauza poate fi naturală sau artificială (dupa o intervenție chirurgicală).
Menopauza nu este un eveniment fiziologic acut și include câteva perioade distincte:
- Premenopauza. Cu o durata de 4-6 ani (media 2 ani), este o perioadă de tranziție caracterizată prin diminuarea și apoi dispariția fertilității. Ciclurile menstruale devin neregulate, crește frecvența ciclurilor anovulatorii, producția de estrogeni scade, iar producția de progesteron se află la limita inferioară a normalului.
- Menopauza propriu-zisă corespunde opririi definitive a menstruațiilor.
- Postmenopauza. Se întinde pe o perioadă de 2-6 ani după oprirea menstrelor, până la încetarea completă a activității funcționale ovariene.
Diagnosticul de menopauză se pune retrospectiv, după un an de lipsă a menstruațiilor.
Cum recunoaștem menopauza?
Datorită absenței definitive a hormonilor estrogeni, femeia poate prezenta o serie de tulburări somatice și psihice care pot genera anumite tulburări comportamentale.
Tabloul clinic al femeii aflată la menopauză cuprinde anumite manifestări caracteristice:
- Amenoreea (absența menstruațiilor)
- Tulburări neurovegetative. Bufeurile. Se manifestă printr-o senzație brutală de căldură la nivelul porțiunii superioare a corpului (cap, gât, torace), însoțită de transpirații abundente și roșeață. Bufeurile se asociază cu o senzație de sufocare și produc o stare marcată de disconfort. La debut bufeurile survin mai ales noaptea, putând provoca insomnii și astenie importantă, apoi apar și ziua mai ales după efort sau mese. Durata medie este de 2-3 minute și se pot întinde pe o perioadă de 1-5 ani. Din punct de vedere fiziopatologic, bufeurile reprezintă un dezechilibru dintre hipotalamus (centrul de comandă al sistemului hormonal și al reglării temperaturii) și ovare.
- Simtome genrale polimorfe. Amețeli, cefalee, mialgii, artralgii.
- Tulburări genito-sexuale. Carența estrogenilor produce o uscăciune a mucoasei vaginale care poate conduce în timp la o subțiere a pereților vaginali și la o atrofie vulvara. Aceste modificări pot cauza disconfort și dureri la contactul sexual. Infecțiile urinare și vaginale sunt mai frecvente. Sânii suferă modificări atrofice.
- Osteoporoza. Reprezintă o manifestare tardivă a menopauzei. Absența estrogenilor determină o diminuare a matricei osoase, care se asociază cu scăderea rezervelor de calciu de la nivelul osului. După menopauză se produce o pierdere accelerată a masei osoase care se agravează cu vârsta. Osteoporoza este favorizată de dieta săracă în calciu și proteine, de sedentarism, precum și de lipsa expunerii la lumină naturală. Consecințele cele mai grave ale osteoporozei sunt fracturile apărute în urma unor traumatisme de intensitate scăzută și fenomenele de tasare vertebrală.
- Bolile cardiovasculare. Estrogenii scad nivelul colesterolului total și al trigliceridelor și cresc nivelul colesterolului „bun” (HDL colesterol – lipoproteine cu densitate mare). Astfel, estrogenii joacă un rol protectiv față de bolile coronariene, hipertensiunea arterială și accidentele vasculare cerebrale. La menopauzaă, scăderea nivelului de estrogeni poate determina creșterea tensiunii arteriale și fenomene de ateroscleroză (formarea unor depozite lipidice pe peretele arterial). Principalele complicații ale aterosclerozei sunt boala coronariană și infarctul de miocard.
- Tulburări psihoafective. Manifestările obișnuite ale menopauzei sunt: iritabilitatea, schimbările bruște de dispoziție, oboseala, stări depresive, anxietatea, tulburări de memorie și de concentrarea, scăderea capacității de efort, insomnii, labilitate emoțională, modificări ale libidoului
- Creșterea în greutate. În medie, greutate femeilor aflate la menopauză crește cu 4-7 kg, cu modificarea repartizării grăsimii, care se depune cu predilecție pe abdomen și șolduri. Această creștere ponderală se poate explica parțial prin factori hormonali și este favorizată de scăderea activității fizice și de o alimentație dezechilibrată.
Printre efectele pozitive ale deficitului de estrogeni la menopauză, putem enumera involuția și dispariția afecțiunilor benigneale sânilor și uterului, cauzate de hiperestrogenism. Dintre acestea, fibromul uterin, endometrioza, fibroadenoamele mamare dispar în timpul menopauzei.