Din cuprinsul articolului
România continuă să se confrunte cu o criză acută a forței de muncă în 2025, iar muncitorii nepalezi devin o soluție din ce în ce mai utilizată de angajatori. Cu toate acestea, condițiile în care acești muncitori lucrează și câștigurile lor comparativ cu cele ale angajaților români au stârnit deja dezbateri aprinse.
Un exemplu concret este salariul unui nepalez angajat la un supermarket din România. Acesta primește între 2.400 și 2.500 de lei lunar, alături de beneficii precum cazare și masă oferite de angajator. În ciuda avantajelor, muncitorul recunoaște că provocările sunt numeroase: „Facem o oră și jumătate până la muncă și la întoarcere la fel. Este greu pentru că lucrăm opt ore, iar drumul lung ne epuizează.”
Cât câștigă muncitorii nepalezi în România?
Salariile muncitorilor asiatici variază în funcție de domeniul de activitate, experiență și calificare. Conform firmelor de recrutare, veniturile medii arată astfel:
- Casieri și curieri: 2.400-2.500 lei/lună.
- Chelneri și cameriste: aproximativ 3.400 lei/lună.
- Bucătari cu experiență: până la 7.000 lei/lună.
Majoritatea angajaților asiatici ocupă posturi necalificate, reprezentând circa 70% din totalul forței de muncă aduse din Nepal, India, Sri Lanka sau Pakistan. Cu toate acestea, pentru mulți dintre acești muncitori, veniturile din România sunt mult mai mari decât cele pe care le-ar câștiga în țările lor de origine.
De ce sunt muncitorii nepalezi soluția pentru România?
România are în prezent un deficit de peste 500.000 de angajați, cele mai multe posturi vacante fiind în construcții (aproximativ 50.000), curierat (29.000) și restaurante (peste 20.000). În acest context, aducerea muncitorilor din Asia devine o soluție inevitabilă.
Cu toate acestea, procesul de recrutare este complicat de birocrația excesivă și de timpul necesar pentru finalizarea procedurilor. Melania Pop, directorul unei firme de recrutare, explică: „Procedurile durează între patru și șase luni, iar în unele cazuri, muncitorii pot ajunge abia anul următor. Este crucial să recrutăm corect și să alegem persoane care pot face față condițiilor de muncă și climatului din România.”
Integrarea muncitorilor asiatici: provocări și soluții
Deși venirea muncitorilor asiatici acoperă un deficit important pe piața muncii, integrarea lor nu este întotdeauna ușoară. Statisticile arată că trei din zece muncitori asiatici au părăsit România după aderarea țării la Schengen, alegând să lucreze în Occident.
Pentru a preveni astfel de situații, angajatorii trebuie să ia măsuri clare pentru integrarea lor:
- Cursuri de limbă română: Mulți angajați nu vorbesc limba engleză sau română, ceea ce îngreunează comunicarea la locul de muncă.
- Sprijin în adaptare: Este necesar să li se ofere informații despre legislația locală, servicii medicale și alte aspecte esențiale ale vieții cotidiene.
- Condiții de cazare și transport: Drumul lung până la locul de muncă este o problemă frecvent menționată de angajați, afectând productivitatea și satisfacția acestora.
Revolta românilor: este salariul corect?
Subiectul salariilor oferite muncitorilor asiatici este unul sensibil. Deși câștigurile lor sunt peste media din țările de origine, mulți români consideră că aceste salarii sunt mici comparativ cu costurile vieții din România. Pe de altă parte, angajatorii argumentează că beneficiile suplimentare, precum cazarea și masa, sunt un avantaj considerabil.
Pentru a reduce tensiunile, specialiștii în resurse umane sugerează transparentizarea proceselor de angajare și informarea populației despre costurile reale implicate în aducerea muncitorilor străini.
Muncitorii asiatici devin o parte esențială a economiei românești, oferind soluții rapide pentru criza forței de muncă. Totuși, provocările legate de integrarea lor și percepția publică rămân probleme importante care necesită o abordare strategică.
