Organismul are nevoie constantă de nutrienţi, adică de vitamine, proteine, carbohidraţi. Toate aceste elemente se găsesc în alimente proaspete, puţin procesate termic, nu în dulciuri şi produse cu mult zahăr.
Riscul de malnutriţie e destul de mare atunci când mâncăm alimente doar pentru a umple stomacul. Dezechilibrul alimentar e cauzat de lipsa diversităţii alimentaţiei, precum şi de modul defectuos de preparare.
Cât mai puţine produse afumate şi prăjite
Toate produsele au valoare nutritivă, însă unele sunt mai concentrate, iar altele mai sărace. „De preferat e să mâncăm cât mai multe alimente cu densitate nutri ţională mare şi puţine calorii”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.
De exemplu, carnea slabă de pui, peşte sau porc, lactatele, ouăle, legumele şi fructele sunt bogate în nutrienţi, atâta timp cât nu sunt distruse prin afumare şi prăjire în ulei mult şi refolosit.
„Tratamentul termic trebuie să fie scurt, pentru a nu distruge vitaminele, respectiv suficient de lung la carne, pentru a distruge microbii”, adaugă Corina Zugravu.
Zaharurile, „calorii goale”
Tot ce e frumos şi gustos nu înseamnă că e şi sănătos. „Noi consumăm alimentul mai întâi cu ochii. Mâncându-l, constatăm că e savuros şi îl catalogăm ca fiind bun, fără ca simţurile noastre să ne spună dacă are sau nu valoare nutriţională”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Cele mai „rele” alimente sunt cele care au grăsimi şi zaharuri în exces, acestea fiind surse de „calorii goale”. Alimentele de genul junk food, chipsuri, pufuleţi, biscuiţi, mezeluri, produse de patiserie conţin foarte multe calorii, puţine proteine şi săruri minerale. Lipsa nutrienţilor duce la îngrăşare, iar complicaţiile obezităţii duc la diabet şi boli cardiovasculare.
Pe lângă faptul că nu ne dau substanţe nutritive, le „fură” şi pe puţinele pe care le avem în corp, consumând rezervele de vitamina B, magneziu sau crom. O alimentaţie nediversificată poate duce şi la carenţe vitaminice, lipsa vitaminei B1 fiind cea mai des întâlnită.
De aceea, multe persoane sunt agitate, le lasă memoria, iar aceste simptome pot fi confundate cu o boală psihică şi sunt tratate greşit. La copii, lipsa de calciu în organism îi afectează creşterea şi poate duce la rahitism.
Atenţie la mezeluri şi la margarine!
Alimentele industriale rafinate, cum sunt mezelurile, dezechilibrează alimentaţia pentru că sunt bogate în zaharuri rafinate (hiperglicemice, cancerigene) şi grăsimi artificiale. La aceste alimente se adaugă şi aditivii alimentari (E-uri), care le fac gustoase, dar nocive.
RISCURI
Cum pot fi falsificate alimentele
- Laptele poate fi falsificat prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor sau prin amestecul laptelui de oaie cu cel de vacă, arată prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi în cartea sa „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”.
- Carnea de calitate superioară e frecvent înlocuită de carnea dezosată mecanic, cu valoare biologică scăzută. Carnea alterată poate fi mascată cu ajutorul adaosului de condimente şi aditivi (E-uri).
- Untul se falsifică prin înlocuirea grăsimii din lapte cu alte grăsimi de calitate inferioară de origine animală sau vegetală. „Untul e cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetale sau grăsime de peşte. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită”, a explicat prof. Mencinicopschi.
- Mierea este falsificată prin adăugarea de substanţe îndulcitoare naturale (zahăr, sirop de glucoză, sirop de porumb) sau de sinteză (zaharină, aspartam), prin adaosul de conservanţi (caramel), de polen sau de substanţe precum amidonul, gelatina etc.
