Din cuprinsul articolului
Ce să faci dacă te-a mușcat o viperă. Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar la Unitatea de primire a Urgentelor din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Ioan” Iasi, a explicat care sunt cele 10 reguli care îți pot salva viața în cazul mușcăturii de șarpe veninos.
Medicul ne detaliază, mai jos ce trebuie să (NU) facem în astfel de situații. 10 lucruri care vă pot salva viața:
1. Consideraţi orice muşcătură de la orice tip de şarpe drept urgenţă medicală.
2. Pe statisticile noastre deşi muşcăturile de şarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor muşcate ele au un potențial evolutiv sever. Cei veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu actiune hemolitică şi hemoragică iar după aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, tahicardie, puls filiform, dispnee şi transpiraţii, greţuri, vărsături, colaps. Fără tratament moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului prin hemoragii şi insuficienţă renală acută.
3. Solicitaţi rapid consult şi ajutor medical.
4. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin.
5. Toaletaţi plaga cu apă şi săpun
6. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcaţi victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziţionaţi locul muşcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica râspândirea veninului în fluxul sangvin.
7. Scoteţi toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.
8. Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
9. Muşcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca şerpii să muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de ,,muşcătura albă” lipsesc fenomenele inflamatorii.
10. Marcaţi marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin.
Atenție !!!
1. Ca regulă generală dacă nu vrei să te muşte vreun şarpe NU intra în contact intenţionat cu el.
2. Lucrul acesta pare evident dar, de-a lungul timpului, două treimi din muşcaturile de şarpe pe care le-am tratat erau la pacienţi care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hărţuit, încercând uneori să-i omoare.
3. Deplasările la iarbă verde şi muncile agricole cresc riscul de a fi muşcat de reptile.
4. NU incizaţi la nivelul urmelor de colţi şi
5. NU încercaţi să aspiraţi veninul! Metoda este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi iar ,,buzunarul de venin” nu se află la locul muşcăturii . În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt ,,uscate”, total lipsite de venin, aşa că orice incizie creaza doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real.
6. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului.
7. NU aplicati un dispozitiv de aspiraţie. (puteţi leza tesuturile)
8. NU aplicati garouri ce restricţionează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul muşcăturii cât şi distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greşit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice.
