Ce să faci ca să nu cazi în DEPRESIE din cauza izolării

Atunci când avem timp la dispoziție (așa cum il avem acum 😊), întrebarea este dacă știm să-l folosim constructiv în favoarea noastră sau îl irosim, existând astfel riscul să alunecăm spre depresie? TU cum gestionezi statul în casă, îți vine să te urci pe pereți sau găsești ceva de făcut ca să nu stai toată ziua în fața televizorului? Și care sunt emoțiile care predomină în viața ta acum? 

Dacă până acum la ședințele de terapie auzeam frecvent ”nu am timp deloc pentru mine”, mai nou aud tot mai frecvent ”dacă mai stau în casă o să intru în depresie”. Cei drept, trecerea de la o extremă la alta nu este ușor de gestionat și e nevoie de multă flexibilitate ca să te adaptezi situației.

În depresie întâlnim 3 mari caracteristici: 1) sufletul este cuprins de o mare tristețe; 2) corpul are o o vitalitate foarte scăzută iar persoana nu mai are energia necesară să facă activitățile pe care altădată le făcea cu ușurință; 3) lipsă de sens al vieții – persoana nu mai are o motivație să facă ceva în viață și nu mai găsește răspunsul la banala întrebare: De ce mă dau jos din pat astăzi? E nevoie să înțelegem că depresia nu apare așa peste noapte, un balaur cu șapte capete care te ia pe nepregătite ci este rezultatul unui mod de a fi. Când le spun oamenilor acest lucru, văd o mare surpriză pe fața lor.

Cum adică este rezultatul unui mod de a fi?

Simplu, studiile au arătat că oamenii care au o gândire flexibilă, rațională stau departe de depresie, cei predispuși la depresie fiind cei cu o gândire rigidă, inflexibilă și irațională. În funcție de aceste 2 tipuri de gândire, putem vorbi de două categorii de oameni:

• Oameni care au o abordare rigidă, generalizată a vieții, acei oameni ai extremelor care văd viața în culori doar de alb și negru. Ei se raportează în acest fel la ei însăși (sunt slab, sunt incompetent), la ceilalți (oamenii sunt periculoși și de neîncredere) și la viață (viața este grea, este urâtă).
• Oameni care au o abordare flexibilă a vieții, care apreciază viața în funcție de fiecare situație în parte, cu bune și cu rele. Acești oameni se acceptă necondiționat pe ei și pe ceilalți (cu calități și cu defecte) si iau viața ca așa cum este, fără să o îmbrace într-o aură catastrofică.

Diferența dintre prima categorie și cea de a doua categorie de oameni este flexibilitatea gândirii, capacitatea de  a se mula pe fiecare situație în parte și de a se accepta necondiționat pe sine, pe ceilalți și viața așa cum este.

Bun… și ce e de făcut?

Poți să combați depresia dar e nevoie de acțiune și de disciplină. Iată câteva modalități de combatere a depresiei.

1.Devino mai flexibil în gândire!

În primul rând, e nevoie să devenim mai flexibili în gândire, să ne schimbăm modul de a gândi și de a privi lucrurile. Daniel David explică foarte frumos acest lucru. În loc să spun ”sunt o persoană incapabilă, nu sunt bun de nimic” aș putea spune ”aș fi putut mai mult dar nu m-am străduit suficient”. În loc să spun ”oamenii sunt răi sau nu sunt demni de neîncredere” aș putea spune ” unii sunt răi iar alții sunt buni” – pe rețelele de socializare vedem și oameni altruiști care ajută cum pot ei pe ceilalți acum în această perioada de criză. În loc să spun ”viața este grea, viața este doar în alb și negru” as putea să spun ca ”viața este în picățele, cu suișurile și coborâșurile ei, cu momente frumoase și altele mai puțin frumoase”. Oamenii cu gândire flexibilă nu neagă realitatea ci o acceptă așa cum este, experimentând și emoții negative însă gestionându-le corect fără să aibă derapaje spre depresie sau anxietate.

2. Fă sport și mișcare

Dă-te jos din pat și fă exerciții fizice! În timpul sportului în organism se eliberează  anumiți hormoni care mențin  corpul și mintea într-o stare benefică; cei mai importanți hormoni sunt serotonina și endorfinele recunoscute ca fiind hormonul fericirii.

3. Alege un regim alimentar sănătos

Dacă îți place un anumit fel de mâncare, pregătește-l și savurează-l cu cineva apropiat!

4. Bucură-te de un somn bun!

Pune-ți gândurile în ordine și eliberează-ți mintea de griji. Poți să stabilești un ritual de relaxare la culcare pentru a-ți pregăti mintea pentru somn, cum ar fi practicarea unei tehnici de relaxare. Relaxarea, care este total diferită de recreere, te ajută să îți calmezi corpul și îți reamintește cum e să fii relaxat. Asta după ce corpul tău a fost în alertă mult timp și fiind copleșit de acele griji cotidiene, a uitat cum e să fie relaxat și liniștit. Am scris despre un somn bun în articolul: 7 trucuri ca să scapi de insomnie

5. Implică-te în activități plăcute!

O activitate plăcută poate fi inclusiv savurarea cafelei sau a ceaiului de dimineață (nu te gândi la ceva costisitor sau la o activitate complexă), citește o carte, scrie, stai de vorbă cu prietenii, vizionează filme bune, fă sport (sunt o mulțime de filmulețe despre sport pe internet care pot fi practicate în casă), ascultă muzică, roagă-te, meditează, stai de vorbă cu tine și evaluează obiectiv ce ai realizat până acum și ce ai vrea să realizezi mai departe!

6. Găsește un sens al vieții, un SENS al zilei de AZI

Eu, tu, noi, la timpul prezent aici și acum: vorbesc cu cineva drag, experimentez diferite emoții, fac ceva ce îmi place, învăț ceva nou (adevărata scoală este cea a vieții și din fiecare situație avem oportunitatea să învățăm ceva 😊), îmi descopăr o nouă pasiune, îmi împing limitele, îi ajut pe ceilalți și multe alte sensuri care dau culoare vieții.

Viața nu este doar alb și negru ci are și diferite nuanțe de gri, uneori mai poți să o înfrumusețezi cu niște picățele roz… după principiul, atunci când viața îți dă lămâi, fă o limonadă!

Beatrice Enachescu este inițiatorul proiectului Viața la Prezent, fiind de profesie Psiholog si Psihoterapeut și un cunoscut Trainer si Speaker Motivațional. Are o experiență vastă în domeniul Dezvoltării personale, Comunicării și Dreptul Afacerilor. Este membru al Baroului București, membru al Colegiului Psihologilor din România și membru al Asociației de Hipnoterapie si Psihoterapie cognitiv-comportamentală, are formări complementare în terapia schemelor cognitive și terapia sistemică de cuplu și familie.