Din cuprinsul articolului
Răsturnare de situaţie pentru celebra fabrică de biocide Hexi Pharma, implicată într-un scandal de proporții legat de dezinfectanții diluați livrați spitalelor!
ANAF a pus în vânzare fabrica şi încearcă să vândă un teren și o hală metalică situate în Mogoșoaia, la un preț de pornire de 8 milioane de lei (inclusiv TVA), potrivit datelor analizate de Profit.ro. Fără TVA, prețul scade la 6,66 milioane de lei, iar oferta include un teren de 2.642 de metri pătrați și o hală metalică de aproape 1.700 de metri pătrați.
Datorii de 17 milioane de lei şi prescrierea faptelor penale
Hexi Pharma figurează în evidențele ANAF cu datorii de 17,6 milioane de lei, iar printre creditorii care așteaptă recuperarea banilor se numără și Parchetul de pe lângă ICCJ – DNA. Conform ANAF, firma este în insolvență.
Scandalul Hexi Pharma a izbucnit după ce Gazeta Sporturilor și jurnalistul Cătălin Tolontan au descoperit, pe baza documentelor și declarațiilor unor foști angajați, că dezinfectanții livrați spitalelor aveau concentrații mai mici decât cele indicate pe etichete.
Patronul firmei, Dan Condrea, era și acționar al unei firme care se ocupa cu servicii de curățenie în spitale, iar aceasta împărțea același administrator cu Unilab, laboratorul care ar fi trebuit să verifice calitatea produselor biocide.
Judecătorii au hotărât ca Hexi Pharma să rămână sub sechestru pe mai multe bunuri, inclusiv un teren evaluat la peste 1,6 milioane de euro și mai multe imobile, inclusiv hala metalică și un magazin. De asemenea, compania a fost amendată cu 2,6 milioane de lei, o sumă menținută de instanță.
Deși scandalul a fost marcat de acuzații grave de înșelăciune și uz de fals, instanța a constatat prescrierea faptelor și a dispus încetarea procesului penal pentru companie și persoanele fizice implicate. Totuși, unitățile sanitare vor primi despăgubiri pentru prejudiciile suferite din cauza dezinfectanților diluați.
Scandal gigantic în sistemul sanitar, peste 300 de spitale afectate
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.
Documente şi atestate de calitate, falsificate
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.
Parchetul mai arăta că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Biocide ineficiente plasate în majoritatea unităţilor sanitare din România
Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.
Totodată, din probele administrate a reieşit faptul că, în perioada 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.
De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare în cazul produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.
