Blugii prea strâmţi pot cauza probleme digestive, gulerele cămăşilor dureri de cap, iar tocurile înalte fracturi şi entorse.
Iată cum ne poate afecta sănătatea hainele şi încălţămintea nepotrivite
Cămăşile şi cravatele
Gulerele prea strâmte ale cămăşilor şi cravatele pot reduce circulaţia sângelui provocând dureri de cap şi cresc presiunea intraoculară, un factor de risc pentru glaucom. În plus, cravatele legate prea strâns cresc tensiunea musculară în zona spatelui şi umerilor, conform unui studiu corean.
Pantofii cu toc
Tocurile mai înalte de 2 centimetri pot cauza fracturi şi entorse. Purtatul zilnic al pantofilor cu toc poate a fecta tendonul lui Ahile (articulaţia de deasupra călcâiului), ceea ce va transforma mersul într-un chin şi va presa articulaţiile şi talpa. Durerile pot răspunde chiar şi în zona lombară”, spune Corneliu Popescu, medic ortoped. Nici balerinii nu sunt o opţiune bună, pentru că şocurile vor fi simţite la orice pas. Alegeţi pantofi cu talpă rezistentă, care să absoarbă şocurile şi să nu dea dureri de spate.
Blugii prea strâmţi
Pe lângă disconfortul propriu-zis, blugii strâmţi dau senzaţia de arsură, amorţeală, combinată cu furnicături, senzaţia de frig şi provoacă probleme digestive.
„Acest tip de blugi presează pielea şi determină compresia nervului cutanat femural extern, situat în exteriorul coapsei. Lezarea acestuia se traduce în senzaţia de arsură sau frig, disconfort, amorţeală, furnicături. Medical, afecţiunea se numeşte meralgie parestezică, iar simptomele dispar chiar şi după câteva luni de la renunţarea la blugi”, afirmă Oana Clătici, medic primar dermatolog la Spitalul Universitar din Bucureşti.
Jeanşii strâmţi pot provoca şi afecţiuni locale, de la iritaţii, roşeaţă, mâncărime, până la micoze, mai ales în regiunea inghinală sau genitală. În plus, acest tip de blugi favorizează celulita şi vergeturile, deoarece sângele nu mai circulă bine.
Blugii strâmţi pot cauza şi probeleme digestive, potrivit jurnalului de Medicină Internă. Disconfortul abdominal şi arsurile la stomac apar atunci când talia pantlonilor este mai strâmtă decât circumfeinţa abdomenului.
Materialele din care sunt confecţionate hainele
Fibrele sintetice pot fi toxice, deoarece sunt realizate din chimicale şi sunt tratate pentru a se comporta bine la spălare, conţin coloranţi din petrol şi teflon, care le fac neşifonabile. Printre fibrele sintetice care trebuie evitate se numără acrilul, poliesterul, acetatul de celuloză, triacetatul (TAC) şi vâscoza.
Feriţi-vă de etichetele antistatic, neşifonabil, nu necesită călcare şi alte atribute „comode”. „Hainele de calitate sunt din bumbac, material care lasă pielea să respire şi nu provoacă alergii. Fibrele sintetice dau alergii, înroşirea zonei şi prurit, creează senzaţia de disconfort şi se electrizează. Vă recomand să renunţaţi la lenjeria intimă sintetică. Întreţine şi agravează infecţiile, în special candidoza”, adaugă medicul.
Accesoriile
Gențile prea grele purtate pe un umar pot provoca dureri în zona cervicală şi de cap, mai ales dacă au bretele lungi Potrivit American Chiropractic Association, femeile nu ar trebui să care mai mult de 10% din greutatea lor corporală.
Cerceii
Mai mult de jumătate dintre femei au pielea urechilor extrem de sensibilă şi ajung să dezvolte o alergie sau o infecţie, mai ales dacă bijteriile sunt de proastă calitate- în special cei comercializaţi la preţuri foarte mici. Pe lângă reacții locale- roşeaţă, durere şi inflamație, există şi riscul de a dezvolta boli grave ca Hepatită B și C, tetanos şi HIV, dacă echipamentul folosit nu a fost sterilizat înainte.
„Piercingul este exact ca o injecţie făcută cu un ac mai gros, deosebirea este ca tunelul lăsat de ac rămâne deschis , şi prin el va trece cercelul . Ca orice înţepătură, ea se poate infecta cu bacterii, ciuperci sau viruşi de pe pielea apropiată înţepăturii sau de pe mâna celui care o face. Este esenţială sterilizarea anterioară a obiectului care se lasă în piele şi a acului cu care se face gaura primară, dezinfectarea mâinii celui care face operatiunea. Nu se fac piercenguri decât în condiţii sterile”, atrage atenția dr. Anca Zbranca, medic dermatolog.
