Din cuprinsul articolului
Cât de importante sunt orele alocate odihnei, care este cel mai potrivit mediu destinat somnului, dar și cum putem să ne responsabilizăm copiii – toate aceste semne de întrebare primesc răspunsuri profesioniste de la Iulia Molnar, doctor în psihologie
Florian Saiu
Pornind de la o carte extrem de interesantă, care spune povestea somnului la copii – „Ziua în care a fugit Somnul” (Editura Cartea Copiilor) – Iulia Molnar, doctor în psihologie, relevă importanța odihnei în viața noastră, a tuturor.
„Una dintre problemele cu care părinţii se confruntă în relaţia cu copiii lor este somnul. Fie că adorm greu, nu dorm suficient sau se trezesc frecvent, mulţi părinţi se întreabă ce pot face pentru a-şi ajuta copilul să adoarmă uşor şi să aibă un somn odihnitor. Specialiştii în somnul copilului susţin că durata recomandată a somnului diferă în funcţie de vârsta copilului. Evident, bebeluşii vor avea nevoie de mai mult somn decât preşcolarii. Durata orientativă recomandată de somn este de 14-17 ore pentru nou născuţi (0-3 luni), 12-15 ore pentru bebeluşii între 4-11 luni, 11-14 ore pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1-2 ani, 10-13 ore pentru preşcolari (3-5 ani), 9-11 ore pentru copiii de vârsta şcolarităţii (6-13 ani) şi 8-10 ore pentru adolescenţi (14-17 ani)”, remarcă specialistul în psihologie, Iulia Molnar.
Tulburările somnului și legătura lor cu vârsta
„Pe măsură ce copilul creşte şi se dezvoltă, somnul acestuia suferă diferite transformări şi creşte probabilitatea ca acesta să întâmpine diverse probleme sau dificultăţi legate de somn. Din cauza multiplelor schimbări mentale, emoţionale, sociale şi fizice prin care trec copiii în cursul dezvoltării lor, pot apărea probleme de somn diferite, în etape diferite de dezvoltare. Aşadar, cauzele problemelor somnului pot diferi în funcţie de provocările etapei de dezvoltare în care se află copilul în prezent. Cu toate acestea, a stabili o rutină sănătoasă de somn încă de la început poate ajuta atât părintele, cât şi copilul să facă faţă problemelor legate de somn şi chiar poate preveni unele dintre acestea”, consider Iulia Molnar.
Ce presupune o rutină sănătoasă de somn
Iulia Molnar, doctor în pshihologie, ne-a explicat, punctual, care sunt premisele unei perioade bune de odihnă
- „Să se creeze şi să respecte un program de somn (copilul să fie culcat la aproximativ aceeaşi oră, atât la somnul de zi, cât şi la somnul de noapte), în cursul săptămânii, dar şi în weekenduri sau vacanţe. Somnul copiilor trebuie să fie prioritar pentru părinte, cu atât mai mult cu cât apar schimbări în mediul de viaţă obişnuit al copilului (cum este cazul excursiilor de weekend sau al vacanţelor);
- Să se creeze o rutină de adormire securizantă pentru copil (să fie mângâiat, să i se citească o poveste sau să i se cânte un cântec de leagăn). Un copil agitat va adormi mai greu, de aceea va trebui ajutat să se relaxeze pentru a putea adormi. În nicio situaţie un copil nu trebuie lăsat să plângă până adoarme. Dacă copilul are orice disconfort sau suferinţă fizică sau emoţională, este important ca părintele să se ocupe mai întâi de ceea ce îl supără pe copil şi abia apoi să încerce să îl culce. Metodele bazate pe lăsarea copiilor să plângă până adorm sunt traumatizante pentru copil şi duc la distrugerea neuronilor, pe lângă efectele psiho-emoţionale care afectează pe termen lung dezvoltarea personalităţii copilului;
- Mediul în care doarme şi adoarme copilul să fie relaxant, liniştit şi întunecat. Chiar dacă auzim de multe ori în jurul nostru că „un copil trebuie să adoarmă oriunde şi în orice condiţii”, realitatea este că într-un astfel de mediu copiilor le este foarte greu să adoarmă şi să treacă dintr-un ciclu de somn în altul fără să se trezească. Chiar şi pentru adulţi poate fi o provocare să adoarmă în zgomot sau într-o încăpere cu multă lumină;
- Încurajarea şi sprijinirea copilul în a-şi manifesta independenţa în somn (nu numai în etapa de adormire, ci şi în cursul nopţii, în caz că se trezeşte). Poate suna imposibil, dar nu este. Orice fiinţă umană are nevoie să devină autonomă. La copii această nevoie se manifestă din ce în ce mai puternic pe măsură ce cresc. Intervenţiile părinţilor în ceea ce priveşte adormirea copilului se pot modifica în timp şi pentru a putea identifica ce anume linişteşte copilul şi îl ajută să adoarmă, părinţii trebuie să fie conectaţi la nevoile acestora şi să încerce să le răspundă cu calm şi afecţiune;
- Susţinerea copilului în a-şi crea şi delimita propriul spaţiu. Vorbim aici de spaţiul identitar, spaţiul ca amprentă a propriei personalităţi sau, mai simplu spus, spaţiul ca loc în care copilul se simte acceptat. În primul rând, este esenţial ca spaţiul pentru somn să fie bine şi clar delimitat de celelalte spaţii ale copilului (cel în care mănâncă, cel în care se joacă, cel în care este schimbat). Chiar dacă aceste spaţii coexistă în aceeaşi cameră, fiecare dintre ele trebuie să aibă locul său, să nu se suprapună. Astfel, copilul va şti clar că atunci când ajunge în spaţiul de somn, urmează să doarmă şi nu să se joace sau să mănânce. În al doilea rând, pentru ca spaţiul de somn să fie unul „prietenos” pentru copil, este important să daţi copilului şansa de a-şi aduce contribuţia la crearea acestui spaţiu. Dacă copilul este suficient de mare, vă poate spune în ce parte a camerei preferă să doarmă, ce tip de pătuţ/saltea preferă, ce model de lenjerie îşi doreşte sau cu ce jucărie îi place să adoarmă”.
Povestea unei cărți
Editura Cartea Copiilor a lansat cartea „Ziua în care a fugit Somnul” într-o nouă ediţie, ilustrată de Ágnes Keszeg. Volumul semnat de Victoria Pătraşcu îi prezintă pe doi fraţi gemeni, Alex și Ana, care își sărbătoresc ziua de naștere. Împlinesc patru ani şi, la această vârstă, nu poți să-ți pui o dorință oarecare când sufli în lumânările de pe tort. Trebuie să-ți dorești ceva foarte important. De pildă, să nu mai dormi niciodată. Gata cu somnul, cine are nevoie de el? N-ar fi nemaipomenit să te poți juca tot timpul? Însă Somnul aude dorinţa copiilor şi, furios, se hotărăşte să nu se mai întoarcă niciodată la ei.
Durata orientativă recomandată de somn este de 14-17 ore pentru nou născuţi, 12-15 ore pentru bebeluşi, 10-13 ore pentru preşcolari şi 8-10 ore pentru adolescenţi
