Ce ni se pregătește. Zeci de județe ar putea să dispară definitiv din România

Zeci de județe ar putea să dispară definitiv din România. Uniunea Salvați România (USR) a lansat marți primele proiecte dintr-un pachet legislativ amplu, destinat să transforme radical administrația publică din România. 

Măsurile propuse vizează reducerea numărului de județe și localități, precum și reorganizarea Bucureștiului, cu scopul de a eficientiza cheltuirea banului public și a reduce birocrația.

Zeci de județe ar putea să dispară definitiv din România

Potrivit USR, o mare parte a localităților din România se confruntă cu dificultăți financiare, aproximativ 90% dintre ele fiind considerate falimentare din cauza dimensiunii mici și a resurselor limitate. Reformele ar putea economisi aproximativ 17 miliarde de lei anual, bani care ar putea fi direcționați către proiecte importante de infrastructură, cum ar fi spitale regionale sau autostrăzi.

„România are nevoie de structuri administrative care să contribuie activ la dezvoltare, nu doar să consume resurse în interesul clientelei politice,” a declarat deputatul USR Alin Apostol, pentru G4Media. „După 35 de ani de amânări, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI.”

Ce schimbări aduce reforma administrativ-teritorială propusă de USR?

Conform proiectului de lege depus de parlamentarii USR Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr, România va fi organizată în opt județe, care vor corespunde regiunilor de dezvoltare actuale: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov.

De asemenea, orașele vor trebui să aibă cel puțin 20.000 de locuitori, iar comunele cel puțin 3.000, pentru a preveni fragmentarea administrativă și a asigura o mai bună gestionare a resurselor.

O nouă organizare pentru București: fără sectoare, cu districte

Poate cea mai radicală propunere vizează Capitala, unde actualele șapte primării ar urma să fie înlocuite de o singură primărie centrală și mai multe districte, care vor avea rolul de a implementa strategii de dezvoltare unitară. „Administrația Bucureștiului este anacronică, iar gestionarea recentă a problemelor, cum ar fi cazul pasajului Unirii, a demonstrat clar acest lucru,” a explicat Alin Apostol. „Avem nevoie de o viziune unică pentru a rezolva problemele complexe ale orașului.”

Alte măsuri propuse pentru eficientizarea administrației

Reforma propusă de USR nu se oprește la reorganizarea teritorială. Alte măsuri incluse în pachetul legislativ vizează:

• Reorganizarea ordonatorilor de credite: Unitățile cu mai puțin de 25 de angajați vor fi comasate pentru a reduce numărul de entități bugetare, care în prezent depășește 14.000.
• Încurajarea comasării voluntare a localităților: Prin oferirea de stimulente fiscale și creșterea bugetelor locale pentru localitățile care aleg să fuzioneze voluntar.
• Feedback de la cetățeni pentru instituțiile publice: Cetățenii vor putea evalua activitatea instituțiilor prin platforme digitale, similare celor utilizate în spitale.
• Transparență sporită: Toate ședințele consiliilor locale vor fi filmate și distribuite pe rețelele sociale, pentru a asigura o informare corectă și accesibilă.
• Digitalizarea pontajului în sectorul public: Introducerea unui sistem electronic pentru evidența angajaților, care să crească transparența și eficiența administrativă.

Reacții și provocări

Inițiativa USR vine într-un context în care reformele administrative au fost deseori tergiversate din motive electorale sau de interes personal al unor grupuri politice. În ciuda potențialelor beneficii economice și administrative, propunerile vor întâmpina, cel mai probabil, rezistență din partea celor care se tem de pierderea controlului politic sau a funcțiilor publice.

Cu toate acestea, USR argumentează că aceste măsuri sunt esențiale pentru modernizarea României și pentru adaptarea la nevoile unui stat european în secolul XXI. „Este timpul să ieșim din mentalitatea anului 1968 și să ne pregătim pentru viitor,” a concluzionat Alin Apostol.

Proiectele depuse de USR pentru reforma administrativ-teritorială au potențialul de a transforma România într-un stat mai mic, mai eficient și mai modern. Rămâne de văzut dacă vor exista suficient sprijin politic și social pentru a le implementa și dacă aceste măsuri vor reuși să schimbe cu adevărat fața administrației publice românești.

Reorganizarea administrativă propusă de USR ar putea fi o piatră de hotar în reformarea sistemului public, dar va depinde de voința politică și de suportul cetățenilor pentru a deveni realitate.