Ce moștenim de la părinți. Între mit și adevăr

Când vorbim despre genetică trebuie să ne gândim la mai mult decât la premiile Nobel pentru medicină sau la fi lme SF. Ea este responsabilă și de informațiile ereditare pe care le moștenim de la părinți

Gabriel Feresteanu

Vlad Gorduza, medic primar genetică medicală la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, răspunde, pentru Doctorul Zilei, la câteva dintre întrebările cheie despre relația biologică dintre părinți și copii.

-Doctorul Zilei:: Ce anume pot moșteni copiii de la părinti?

– Dr. Vlad Gorduza: Fiecare dintre noi moștenim jumătate din informația genetică de la mamă și jumătate de la tată. Practic materialul nostru genetic este organizat în molecule de ADN. La nivelul nucleului avem în celulele normale 46 molecule de ADN care sunt organizate la nivel morfologic sub formă de cromozomi. Deci, în 46 molecule de ADN, 46 cromozomi – 23 de la mamă și 23 de la tată.

-Copiii pot moșteni trăsături de caracter de la părinți?

– Fiecare caracter este moștenit biparentat, nu există o moștenire uniparentală decât pentru niște segmente foarte mici din genomul nostru, în care există doar o moștenire uniparentală activă. Deci, există o moștenire biparentală dar numai una este activă în cazul unor mici segmente cu amprentare genetică. Dacă luăm un caracter, el este determinat întotdeauna de o parte de origine maternă și de o parte de origine paternă. Și atunci, evident, că pot există caractere care pot deveni anormale pentru că moștenim ceva anormal genetic de la unul din părinți sau de la amândoi. Avem molecule de ADN organizate sub formă de cromozomi, la nivelul fiecărei molecule de ADN avem o succesiune de gene. Gena este unitate de structură, funcție și mutație a materialului genetic, iar fiecare pereche de gene este constituită dintr-o genă maternă și una paternă. Genele pot fi normale amândouă sau pot fi situații în care una este normală, cealaltă anormală, sau amândouă anormale.

-Moștenirea genetică este o combinație aleatorie, la noroc?

– Asta în mod cert, în momentul în care se transmite informația genetică de la părinți la copii, pe de o parte se înjumătățește, este obligatoriu pentru că 2 jumătăți ulterior să refacă întregul care reprezintă un organism, iar pe de altă parte între unitățile genetice care sunt transmise de la părinți la copii cu cursul formării celulelor sexuale se produc și recombinări genetice. Recombinările sunt fenomene normale, fără ele nu am putea există că indivizi unici și cu structură genetică diferită față de alții din aceeași rasă, populatie, specie. Mutațiile sunt fenomene anormale, recombinările sunt normale.

-Deci, putem moșteni și vicii?

– Viciile sunt altceva. La capitolul vicii este mai mult componența familială și socială, decât genetica. (…) De la un părinte moștenești numai o singură genă care poate fi normală sau anormală, dacă de la celălalt vine tot anormală, individul va fi anormal din punct de vedere genetic, dar asta nu înseamnă că va dezvoltă alcoolism, dependență de droguri sau altceva, vreun fenomen considerat anormal sau atipic din punctul de vedere al societății.

Cine dă sexul copilului?

Dr. Vlad Gorduza: Într-adevăr, sexul copilului este dependent de cromozomul sexual care vine prin intermediul spermatozoidului. V-am spus că avem perechi de cromozomi, din care 22 sunt identice la femei și bărbați, se cheamă autozomi, și a 23 pereche este perechea de cromozomi sexuali sau gomozomi, care sunt diferiți. XX adică identici la femeie, la bărbat un cromozom X și unul Y. În momentul în care se transmite materialul genetic de la părinți la copii, totul se împarte la 2 în cursul formării spermatozoidului respectiv a ovulelor. Și atunci mamă transmite obligatoriu cromozom X, iar de la tata poate veni ori cu cromozom X ori cu cromozom Y.