Din cuprinsul articolului
Puțin cunoscută și discutată în istoriografia românească, alimentația dacilor oferă o perspectivă intrigantă asupra obiceiurilor lor culinare. Aceştia erau renumiţi ca fiind mari băutori de lapte, îndrăgostiți de brânză și consumatori de cereale.
În plus, în urma săpăturilor arheologice s-a descoperit că dacii erau îndrăgostiți de brânză, usturoi și un terci hrănitor, care constituia baza dietei lor.
Dacii aveau o bucătărie inspirată din salatele şi mâncărurile lumii trace şi, pe alocuri, a celei celte. Romanii au fost cei care au introdus “ţestul“. Oala de pământ cu capac a introdus noi tehnici de coacere şi fierbere în orizontul culinar al strămoşilor noştri.
În Dacia se foloseau mazărea, lintea, bobul, ceapa şi nelipsitul praz, morcovii şi păstârnacul, ridichiile, seva de mesteacăn. Foarte apreciate erau merele şi mierea. Strămoşii noştri daci foloseau în principal produse vegetale, pâinea, ciupercile, brânzeturile.
Brânza și zerul, loc de cinste în dieta strămoşilor noştri
Brânza și zerul ocupau un loc de cinste în dieta lor, iar laptele de vacă, oaie și capră fiind folosit în mod frecvent.
Conform lui Lucius Junius Moderatus Columella, agrimensor roman din secolul I d.Hr., dacii erau denumiți „băutorii de lapte”. Brânza, în special, a devenit o delicatesă apreciată, iar procesul de transformare a laptelui în iaurt, unt și brânză avea și un scop practic – conservarea laptelui.
Abundenţa viilor, a fructelor cultivate şi a celor sălbatice le permiteau dacilor obţinerea vinurilor de diferite soiuri, a berii sau a ţuicii.
Pâinea făcută din secară, produsele naturale, lipia unsă cu miere (din aluat amestecat cu vin), legumele, uleiul de rapiţă şi muştarul alături de carne, ierburi, fructe, rădăcini, seminţe, măcriş, spanac, lobodă făceau parte din alimentaţia zilnică care le dădea energie, potrivit Fundației România Autentic.
Terciul, mâncarea de bază a dacilor
Terciul, sau fiertura, reprezenta mâncarea de bază a dacilor și geților. Realizat din cereale precum meiul și grâul, acest terci hrănitor era adesea amestecat cu legume, leguminoase și plante condimentare. Aproape de necrezut, dar porumbul, acum element de bază în bucătăria românească, ajunsese în Țările Române abia după descoperirea Americii.
Dacii cultivau trei varietăți de grâu, dar meiul era cel mai utilizat, fiind folosit în terciuri bogate și hrănitoare. Combinații de spanac, lobodă, ciuperci, ouă, usturoi, măcriș sau ciuperci se adăugau în terciul fiert în lapte. O astfel de mâncare aromată și bogată în nutrienți oferea o perspectivă asupra diversității alimentației dacilor, informează Click.ro.
Dietă bogată în legume și plante condimentate
În absența porumbului, dacii se bucurau de o dietă bogată în legume, leguminoase și plante condimentare. Bobul, mazărea, lintea și năutul erau frecvent utilizați în terciuri sau tocane. Se adăuga un amestec variat de morcovi, lăptuci, spanac, măcriș și, desigur, varză. Ciupercile erau, de asemenea, un ingredient apreciat în terciuri și preparate diverse, fiind ușor de conservat.
Pasărea, peștele și carnea, luxul din alimentația dacilor
Consumul de carne era mai rar întâlnit, dar prezenta în special în timpul sezonului rece. Carnea roșie, precum cea de vită și porc, era preferată și conservată pentru iarnă. Peștele și carnea de pasăre, împreună cu vânatul, adăugau un plus de lux în alimentația dacilor, cu aceste surse proteice fiind deseori rezervate aristocrației.
Usturoiul și ceapa, condimente iubite de daci
Usturoiul și ceapa erau plante condimentare fundamentale în bucătăria dacilor. Pasionați de aromele acestora, dacii adăugau usturoi și ceapă în cantități generoase în terciuri și tocane. Dioscorides menționează chiar că dacii pregăteau usturoiul sub formă de pastă, asemănătoare mujdeiului, folosit atât în mâncare, cât și în remedii pentru răceli și dureri de cap.
