Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, deși de-a lungul ultimelor două decenii rată mortalității cardiovasculare a scăzut în multe țări cu venit ridicat.
Ce legătură există între bolile cardiace și stilul de viață?
În același timp, decesele și bolile cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu venituri medii. Procentul de decese premature din datorită bolilor cardiovasculare variază de la 4% în țările cu venituri mari la 42% în țările cu venituri mici. În 2008 mai mult de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
Astfel, apariția bolilor cardiace va fi influențată de anumite afecțiuni pre-existente, de stilul de viață și de componentă genetică.
Stil de viață, alegerile pe care oamenii le fac zilnic și comportamentele frecvente, influențează puternic sănătatea cardio-vasculară. Astfel, comportamentele dăunătoare inimii, ce favorizează semnificativ apariția bolii cardiace, sunt:
1. Dietă bogată în grăsimi
Nu este un lucru necunoscut faptul că consumul excesiv de grăsimi ne alterează sistemul cardio-vascular. Totuși, dietele nepotrivite continuă să fie prezente în cazul multor persoane. Grăsimile se împart în grăsimi sănătoase (de sursă vegetală, grăsimi nesaturate) și grăsimi nesănătoase (grăsimi săturate, trans, colesterol, prezente de regulă în produsele de origine animală).
Consumul unor cantități prea mari din acestea aduce un aport caloric extrem de mare, ceea ce promovează obezitatea, și de asemenea induce afecțiunile de hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, dislipidemie. Atunci când aceste grăsimi nesănătoase sunt metabolizate și trec în sânge, se vor acumula formând plăci de aterom.
Ateromul nu este decât acest material lipidic, compact, depozitat pe vasele sanguine și la nivel cardiac. Multe plăci de aterom duc la ateroscleroza, afecțiune în care numeroase vase sunt ocupate, nefunctionand la capacitate maximă. Ateroscleroza, conform ghidurilor internaționale, este prima cauza de boli cardiace. Orice persoană care ajunge la acest nivel, va dezvoltă afecțiuni cardio-vasculare acute sau cronice.
2. Consumul excesiv de sare
Deși benefică pentru organism prin aportul de iod, sarea poate fi dăunătoare atunci când este în cantitate prea mare. Sarea se folosește în prepararea tuturor alimentelor procesate, inclusiv a dulciurilor, iar prin consumul constant al acestora, sarea se acumulează în organism. Afecțiunea principala ce poate surveni este hipertensiunea arterială, care va favoriza la rândul ei apariția bolilor cardiace.
3. Sedentarismul
Lipsa constanța a activității fizice este demonstrată legătură dintre acesta și bolile cardiace. Prin lipsa mersului pe jos, a sportului, a activităților consumatoare de energie, se va instala în scurt timp supraponderea și obezitatea. Obezitatea duce în cele mai multe cazuri la afecțiuni cardiace. De asemenea, prin sedentarism, fluxul sanguin suferă, fiind încetinit, mușchii nu sunt puși în mișcare și astfel circulăția nu este favorizată. Din păcate, în societatea modernă, care ne oferă soluții rapide pentru orice situație, sedentarismul este din ce în ce mai frecvent, inclusiv la copii și adolescenți.
4. Consumul excesiv de zahăr
Dietă necorespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ este, desigur, un factor de risc major cardiac. Nu doar consumul de grăsimi este dăunător, ci și consumul excesiv de zahăr, întrucât favorizează apariția diabetului zaharat. Zahărul și produsele cu zahăr de orice formă nu trebuie consumate zilnic și nu trebuie să reprezinte un obicei, pentru absolut nicio persoană.
5. Consumul de alcool
Alcoolul favorizează hipertensiunea arterială și astfel afecțiunile cardiace. De asemenea, prin consumul excesiv de alcool apare și trigliceridemie și dislipidemie, care duc la afectare cardiacă. Cantitatea de alcool ce poate fi consumată este incertă, subiectivă și depinde de organismul fiecăruia. La nivel mondial se consideră că pentru femei, maximul este de un pahar pe zi, iar pentru bărbați, 2 pahare pe zi.
Tipul băuturii contează, de asemenea. De mulți ani se consideră că vinul roșu are un efect protector cardio-vascular, însă studiile din ultimul deceniu demonstrează că alcoolul, chiar și cel din vinul roșu, nu are real niciun beneficiu asupra inimii. Concepția rămâne în sensul în care dacă trebuie să alegem o băutură alcoolică, vinul roșu ar fi cel mai puțîn dăunător.
6. Fumatul crește riscul a numeroase afecțiuni, inclusiv a celor cardio-vasculare
Substanțele nocive din tutun, numite noxe, ajung la niveluri profunde în organism, inclusiv pe pereții vaselor de sânge. Fluxul sanguin și circulăția vor fi în timp compromise, iar ateroscleroza va fi favorizată în cazul fumătorilor. Nicotină crește tensiunea arterială, iar monoxidul de carbon reduce cantitatea de oxigen ce circula prin sânge, reducând perfuzia organelor. Fumatul pasiv (expunerea la fumul inhalat și expirat de alte persoane) este, de asemenea, dăunător și este considerat factor de risc cardio-vascular, pentru persoanele nefumătoare.
Ce afecțiuni pre-existente cresc riscul de boli cardiace?
Pacienții cu următoarele afecțiuni deja diagnosticate, au risc mult mai mare de a dezvoltă boli cardiace. De cele mai multe ori, aceste afecțiuni pre-existente apar tot din cauza unor factori de risc.
Astfel, dacă sunteți diagnosticat cu cel puțîn una dintre următoarele, aveți în vedere factorii de risc adiționali:
- Hipertensiune arterială. Deseori numită și ,,ucigaș silențios’’, întrucât nu da simptome aproape deloc, hipertensiunea arterială favorizează puternic bolile cardiace.
- Hipercolesterolemie. Nivelurile ridicate de colesterol în sânge (peste 200mg/dl) dau consecințe asupra multor organe, în special asupra vaselor de sânge și a inimii. Colesterolul provine strict din produse de origine animală și trebuie întotdeauna limitat în dietă zilnică.
- Diabet zaharat. Diabetul zaharat este un factor de risc major pentru bolile cardiace, indiferent de sănătatea generală a pacientului și prezența/absența altor factori. Orice persoană diagnosticată cu diabet zaharat trebuie să își țînă sub control atent sănătatea cardio-vasculară.
- Obezitatea. Obezitatea este definită prin creșterea IMC (indice de masă corporală) peste o anumită valoare. Atunci când raportul dintre greutatea și înălțimea unei persoane este mult dereglat, țesutul adipos se depune în exces, iar depunerea se face preponderent în zona toraco-abdominală. Grăsimea excesivă în acea zona va avea efecte directe dăunătoare asupra inimii și vaselor, potrivit sfatulmedicului.ro.
