Din cuprinsul articolului
Ce înseamnă prea multă cafea? Un nou studiu a scos la iveală că persoanele care metabolizează lent cofeina au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta disfuncție renală, dacă depășesc o anumită cantitate zilnică.
Alte cercetări au sugerat că totuși cafeaua promovează sănătatea, inclusiv sănătatea rinichilor. Metabolismul lent, spune noul studiu, este rezultatul unei variante de gene prezente la jumătate din populația generală. Ei susțin că acest lucru poate explica concluziile contradictorii ale studiilor anterioare.
În timp ce unele cercetări au asociat consumul de cafea cu dsfuncția rinichilor, alte cercetări au raportat că nu există nicio asociere între consumul de cofeină și dezvoltarea bolii cronice de rinichi. Un nou studiu al cercetătorilor de la universitățile din Toronto, Canada și Padova, Italia, ar putea oferi o explicație pentru concluziile diferite.
Risc de disfuncție renală, din cauza cafelei, pentru această categorie de oameni
De asemenea, constată că pentru unii oameni, cafeaua poate fi într-adevăr dăunătoare rinichilor.
Noul studiu constată că prezența unei anumite variante de genă poate duce la o probabilitate de trei ori mai mare de a dezvola disfuncție renală din cauza consumului de cafea.
Cercetătorii spun că totul ține de viteza cu care o persoană metabolizează cofeina. În studiu, aproximativ jumătate dintre participanți aveau varianta rs762551 a genei CYP1A2, o variantă care i-a determinat să metabolizeze cofeina mai lent. S-a stabilit că acest grup prezintă un risc mai mare de afectare a rinichilor.
Autorii spun că acesta este aproximativ același procent de metabolizatori lenți ai cofeinei în populația generală.
Studiul a evaluat sănătatea rinichilor urmărind trei markeri acceptați ai disfuncției renale: albuminurie, hiperfiltrare și hipertensiune arterială.
Studiul a fost publicat în JAMA Network.
Viteza cu care metabolizezi cofeina influențează efectul acesteia
Studiul observațional a durat aproximativ 16 ani. Acesta a implicat o populație de 1.180 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, fiecare fiind evaluat în mod regulat pe o perioadă de urmărire de 7,5 ani. Toți participanții aveau hipertensiune arterială în stadiul 1 netratată și fuseseră recrutați ca parte a studiului separat de hipertensiune și înregistrare ambulatorie Venetia.
Dr. Sara Mahdavi, a fost autorul principal al studiului în calitate de cercetător la Departamentul de Medicină Comunitară și de Familie de la Universitatea din Toronto.
După identificarea celor cu varianta problematică CYP1A2, dr. Mahdavi a spus:
„A fost remarcabil să vedem cât de puternice au fost efectele cafelei în grupul care a avut această variantă genetică, dar nici un efect asupra celor care nu au avut-o.”
Persoanele care au metabolizat cofeina mai lent și care au băut trei sau mai multe căni de cafea pe zi au avut un risc de 2,7 ori mai mare de a dezvolta disfuncție renală. Au fost, de asemenea, de 2,8 ori mai predispuse să dezvolte hipertensiune arterială.
Ce înseamnă prea multă cafea?
„Cofeina este cea mai studiată substanță din cafea și poate fi găsită în alte băuturi precum ceaiul, cola și băuturile energizante. Cafeaua conține multe substanțe care pot avea diverse efecte asupra organismului, atât benefice, cât și dăunătoare”, a remarcat dr. Mahdavi.
Studiul sugerează că doar persoanele care metabolizează lent cofeina sunt expuse riscurilor, dacă depășesc o anumită cantitate zilnică.
„Acest lucru implică cofeina, în special, ca componentă a cafelei care poate dăuna rinichilor. De asemenea, sugerează că cofeina din orice sursă poate fi dăunătoare pentru acei indivizi care au această variantă genetică care le afectează capacitatea de a elimina cofeina din sistem”, a explicat ea.
Autorii speră că rezultatele studiului vor determina o reexaminare a ghidurilor actuale care aprobă până la 400 de miligrame sau patru-cinci căni de cafea preparată pe zi.
„Cafeaua fără cofeină este practic lipsită de cofeină, cei care consumă cafea decofeinizată nu ar avea un risc mai mare de disfuncție renală, indiferent de genetica lor,” a precizat dr. Sara Mahdavi, autor principal
Există îndrumări generale cu privire la cantitățile relative de cofeină din diferite băuturi cu cofeină, cum ar fi cafeaua, espressoul și ceaiul.
Cu toate acestea, există un număr surprinzător de factori care determină conținutul de cofeină al unei anumite băuturi. Acestea includ specia de cafea, timpul de preparare, temperatura apei, presiunea, gradul de prăjire și măcinare, tipul de apă și echilibrul cafea/apă.
