Ce înseamnă donarea de plasmă? Ce rol joacă plasma în pandemia de coronavirus

Până anul trecut donarea de plasmă în România era aproape o necunoscută.

În momentul în care donarea de plasmă a intrat pe lista tratamentelor pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus şi aflaţi în stare gravă, în secţiile ATI, oamenii au început să vorbească mai mult despre acest subiect, iar numărul donatorilor, să crească.

Este important să știm că nu doar pacienții cu cornavirus au nevoie de plasmă, ci sunt o întreagă categorie.

Ce categorii de pacienți au nevoie de plasmă?

Plasma este o componentă a sângelui folosită la fabricarea de medicamente precum imunoglobulina.

Aceasta este cel mai eficient produs în cazul unor infecţii puternice precum cele intraspitaliceşti, în cazul pacienţilor ce suferă de boli autoimune, cancere limfatice sau sanguine, dar şi al pacienţilor cu probleme de coagulare a sângelui.

Plasma joacă un rol esențial și în cazul gravidelor cu RH negativ, imunoglobulina fiind capabilă să protejeze fătul pe toată durata sarcinii, dar şi în afecţiuni ale sistemului nervos sau când organismul nu este capabil să producă anticorpi.

Ce înseamnă donarea de plasmă?

2 metode sunt folosite pentru recoltarea de plasmă.

Prima se face cu ajutorul aparatului special pentru plasmafareză, această procedură fiind foarte eficientă pentru că facilitează obţinerea unor cantităţi mari de plasmă fără ca donatorul să piardă substanţe importante din organism. Toate celelalte componente sanguine se întorc înapoi în organism. Procedura durează aproximativ 50-60 de minute şi poate fi repetată la interval de 2 săptămâni.

Procedura standard presupune donarea de sânge, plasma fiind separată ulterior.

Ce este recomandat să faceți în ziua donării?

În ziua donării este indicat să mâncaţi bine şi sănătos, fără grăsimi şi să vă hidrataţi corespunzător cu apă, ceai sau suc natural de fructe.

La fel de important este să beţi lichide şi după donare ca să favorizaţi refacerea sângelui, în cazul în care donarea s-a făcut prin procedura clasică.

Donarea de plasmă în pandemia de coronavirus

Ultimele luni ale anului 2020 au adus în tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID 19 şi utilizarea de plasmă donată de cei care au trecut prin boală şi au dezvoltat anticorpi.

Ca şi donarea de sânge, donarea de plasmă este şi ea un act voluntar.

Procedura pentru a ajunge să poţi dona plasmă presupune mai mulţi paşi de urmat în momentul prezentării la Centrul de Transfuzie Sanguină:

• Prezenţa biletului de ieşire din spital sau a unei scrisori medicale care să precizeze diagnosticul de boală COVID printr-un test RT-PCR pozitiv, precum şi vindecarea printr-un test RT-PCR negativ realizat la cel puţin 14 zile după externare. În cazul lipsei testului RT-PCR negativ este nevoie ca pe scrisoarea medicală să se precizeze perioada de izolare ulterioară externării şi să fi trecut cel puţin 28 de zile de la încetarea acesteia.
• Pentru cei care nu au avut nevoie de spitalizare este nevoie de un test RT-PCR pozitiv, precum şi de un document eliberat de DSP care să confirme ieşirea din izolare. Şi în acest caz pacienţii care doresc să doneze plasmă trebuie să aştepte să treacă cel puţin 28 de zile de la momentul ieşirii din izolare.
• Pentru cei care nu au fost internaţi şi nici nu au fost luaţi în evidenţă de DSP este nevoie de un test pozitiv la SARS – CoV 2 şi să treacă cel puţin 28 de zile de la acel moment până la prezentarea la centrul de transfuzie.
• În cazul persoanelor asimptomatice care nu au un test RT-PCR pozitiv este nevoie de un rezultat pozitiv la o testare cantitativă de anticorpi şi de 14 zile trecute de la acel moment pentru prezentarea la centru.

Pe lângă documentele menţionate mai sus, cei care doresc să doneze plasmă trebuie:

• să semneze consimţământul informat pentru intrarea în procesul de selecţie la centrul de transfuzie;
• să se încadreze în criteriile de eligibilitate valabile pentru donarea de sânge;
• să respecte intervalul de cel puţin 14 zile dintre donările succesive de plasmă convalescentă.

Cei care sunt declaraţi eligibili donează plasmă prin procedura standard sau prin plasmafareză, în funcţie de decizia medicului prezent în acel moment pentru procesul de selecţie.