Ce înseamnă, de fapt, conectarea emoţională – factorul cel mai important pentru fericirea în cuplu

Conectarea emoţională este conceptul de bază al terapiei centrată pe emoţii (în jurul căruia s-a construit explicitarea iubirii adulte. Este ,,acel ceva” care s-a observat că schimbă dramatic dinamica de relaţionare în timpul sedințelor de terapie între cei doi parteneri şi care nu reprezintă nici o schimbare de comportament, nici negociere între cei doi parteneri, parcă ceva invizibil, dar extrem de puternic (Johnson, 2008).

Acest concept se referă la legătura emoţională securizată între doi parteneri ataşaţi emoţional. În această stare de conectare emoţională, de acordaj, ambii parteneri au capacitatea de a auzi nevoia de apropiere a celuilalt şi să răspundă cu o grijă ce linişteşte, realizând astfel o legătură ce poate rezista la diferenţele dintre cei doi, la ofense şi la testul timpului.

”Conectarea emoțională implică trei componente: accesibilitatea, disponibilitatea și implicare emoțională. Accesibilitatea reprezintă răspunsul pentru întrebarea ,,Pot să ajung la tine când am nevoie ?” care se referă la capacitatea de a rămâne deschis pentru partener, chiar și atunci când există dubii sau nesiguranţă. Înseamnă dorința de a găsi o logică emoțiilor astfel încât acestea să nu ne copleșească, mai ales când emoţiile pe care le activează partenerul sunt negative,” explică Simona Herb – psihoterapeut EFT (terapie centrata pe emotii).

Mai specific, se referă la capacitatea de a rămâne curios despre ce simte partenerul, de unde vin acele emoții, cum să ajuți, chiar în momentele în care ceea ce spune partenerul ne sperie, ne doare, ne supără. De exemplu, partenerul ne împărtășește despre o scădere a atracției în relație sau că se simte singur, trist, distanțat etc. Este foarte dificil să rămâi curios când ce ai auzit te doare.

Conectarea emoțională înseamnă a fi prezent

Disponibilitatea reprezintă răspunsul la întrebarea ,,Pot să mă bazez pe tine că îmi vei răspunde emoțional ?” – constă în a se adapta la partener, a înțelege emoțiile acestuia și a-i arăta că au impact (mai ales nevoile de atașament și fricile). Înseamnă a accepta şi a oferi un rol prioritar semnalelor emoţionale de la partener şi, mai apoi, a trimite semne clare de confort şi grijă atunci când partenerul are nevoie.

Faptul că partenerul este sensibil la nevoile noastre are impact de calmare la nivel fizic şi psihic. Sensibilitatea emoţională este un predictor puternic pentru calitatea pe viitor a relaţiei a unor noi logodnici.

Implicarea este răspunsul la întrebarea ,,Mă vei prețui și îmi vei fi aproape ?” – se referă la acel tip de atenție pe care îl arătăm doar celor foarte apropiați, prin care îi facem să se simtă speciali, diferiți de toate celelalte persoane cu care relaționăm.

”Conectarea emoțională este, de fapt, răspunsul la întrebarea ,,Ești acolo pentru mine ?” Se defineşte prin expresia a fi prezent. Relațiile în care ne simțim în siguranță răspunde nevoii noastre înnăscute de securitate, protecție și contact,” precizează psihoterapeutul.

Înțelegerea conectării emoționale oferă răspunsuri la câteva întrebări fundamentale pe care terapeuții și le-au pus în legătură cu relațiile umane. Cum anume se implică oamenii în tot felul de strategii ineficiente care îi îndepărtează de persoana iubită în loc să îi aproprie ? De ce distanțarea nu duce la ,,răcirea conflictelor”, ci, mai degrabă, le accentuează, atunci când este vorba despre persoane importante, față de care există conectare emoțională? De ce anumite evenimente definesc natura relațiilor dintre doi adulți mai mult decât altele ? Pe ce ar trebui să se focalizeze un terapeut de cuplu, pentru a eficientiza repararea relațiilor și a ocroti conectarea emoțională a cuplurilor pe care le asistă ?

Înțelegerea conectării emoționale

Conectarea emoțională oferă terapeuților de cuplu o modalitate nouă de a vedea relațiile romantice la vârsta adultă și de a le modela. Psihoterapuetul precizează că, înțelegerea conectării emoționale oferă terapeuților care lucrează alături de cupluri:

• o conceptualizare clară a stării de sănătate în relațiile de atașament și a momentelor (factorilor) care definesc sănătatea și disfuncționalitatea; astfel, terapeutul poate să proiecteze și să ghideze experiențe care cresc încrederea în cuplu a partenerilor și conduc către un atașament securizat; în timpul acestor experiențe emoționale se face o modelare explicită a accesibilității și a sensibilității pentru ambii parteneri;
• o perspectivă nepatologizantă asupra naturii stresului care apare într-o relație de cuplu, a deconectării emoționale. Această perspectivă oferă terapeutului și un limbaj adecvat pentru a numi suferințele și problemele partenerilor unui cuplu, pe care îi asistă; înțelegerea faptului că deconectarea emoțională față de partenerul de viață poate provoca un dezechilibru emoțional profund, reflectat prin anxietate, depresie, incapacitate de autoreglare emoțională, sentimente de deznădejde etc., facilitează o normalizare a reacțiilor din partea partenerilor unui cuplu romantic și crearea așa-numitului ,,rai sigur”, în care aceștia să se poată exprima; de asemenea, această modalitate de a vedea demersul terapeutic prin filtrul conectării emoționale oferă o cale de reformulare a răspunsurilor fiecărui partener, aspect care contribuie la facilitarea compasiunii și a contactului emoțional;
• o modalitate de a înțelege și de a lega toate elementele unei relații romantice disfuncționale: atașament nesecurizat, lipsă de implicare, desensibilizare față de nevoile partenerului de viață, incapacitate de a accesa emoțiile profunde ale acestuia, frici, nevoi etc. Astfel, terapeutul se concentrează pe facilitarea articulării fricilor și a nevoilor de conectare emoțională, pe care partenerii romantici pe care îi asistă le au și, în acest fe, cuplul poate gestiona mai constructiv pierderea conectării în plan emoțional și deprivarea de afecțiune.

”Terapia centrată pe emoții se ocupă cu aprofundarea emoțiilor clientului individual sau cuplu și crearea de atașament securizat. Acest tip de terapie reprezintă o sursă care conferă sens experienţelor unui cuplu, dar și individului. Atașamentul securizat conferă încredere în propria persoană, capacitate de a tolera și eșecul – ca factor protectiv atașamentul securizat ne spune că un comportament a fost greșit, nu întreaga noastră ființă e greșită.

Atunci când avem sentimentul puternic că ne putem baza pe ceilalți, avem o mai mare toleranță pentru eșec, pentru opinii diferite de ale noastre, pentru pierderi, ne crește imunitatea și are putere de vindecare a traumei, ” adaugă psihoterapeutul Simona Herb.

Terapia centrată pe emoții sprijină conectarea emoțională care ajută, la rândul său, la o viață a individului mai liniștită, calmă și armonioasă. Prezența emoțională, nu perfecțiunea, este cea care ne aduce fericirea.