Din cuprinsul articolului
În România, în perioada 18-21 noiembrie a avut loc un exercițiu pe blackout, la Mediaș. Timp de 3 zile cetățenii nu au avut parte de curent și gaze.
Populația a învățat cum să își încălzească locuința fără sursă de căldură, cum să depoziteze și să prepare alimentele, cum să își ridice temperatura corporală. Dar și lucruri despre interacțiunea socială.
România se aliniază Europei şi se pregătește de cele mai sumbre scenarii pentru la iarnă. O pană masivă de curent, provocată intenţionat ori de vremea nefavorabilă, ar da peste cap totul, de la încălzire, benzinării şi trafic feroviar şi până la plăţi electronice şi telefonie. Astfel, românii vor trebui să învețe cum să se descurce fără gaze și energie electrică pentru o perioadă de mai multe zile.
Cum putem supravieţui trei zile fără curent şi gaze naturale
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat la Antena3, ce să facem dacă rămânem fără curent electric și fără gaze timp de 72 de ore.
Cum faci căldură în momentul în care nu mai ai nicio sursă de încălzire?
„Da, acum vorbim despre o pană de curent majoră. Asta înseamnă că într-adevăr, trebuie să existe un număr mare de ore în care oamenii nu au curent și nu au alte alternative. Adică vorba aceea, nu pot să se urce mașină, să plece la țară unde au lemne şi petrol la lampă. În acel moment sunt o serie de măsuri care se pot lua. Aceste măsuri pleacă de la a putea să-ți faci o anumită temperatură în interiorul imobilului.
Această temperatură, în primul și în primul rând poți să o reconstruiești ținând seama de evitarea pierderilor de energie din apartament sau din casă, printr-o localizare într-un spațiu al casei care presupune în primul și în primul rând cât mai multe zone tampon cu aer care să izoleze față de exterior, care presupune construirea unui mic adăpost, gen cort, să spunem, niște pături care se pun peste o masă, care poate să fie căptușită din diverse materiale care să permită menținerea temperaturii și care, foarte important, trebuie să se găsească într-o zonă a casei care să-ți permită accesul ușor către bucătărie, către zona de alimentație și către bani”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Ce faci pentru a-ți creşte temperatura corporală?
„Aici există o serie de, hai să spunem, experimente care s-au făcut sau le-am făcut și care merg de la consuma o cantitate importantă de apă, care merg de la o alimentație care să fie constantă și să fie bogată în anumite substanțe care permit corpului să-și ia elementele nutritive și să-și mențină această temperatură, care pleacă de la un anumit mod de îmbrăcare, atât în ceea ce privește îmbrăcarea corporală, cât și obligatoriu, o anumită acoperire a anumitor părți care presupun ca o pierdere mare a cantității de energie dinspre corp către exterior, cum ar fi extremitățile, mâinile, picioare, cum ar fi capul, cum ar fi gâtul și care ar trebui să fie protejate în mod principal”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Cum faci lumină în casă?
„Pentru asta e nevoie ca în permanență să avem la îndemână pentru situații neprevăzute, să spunem, în special baterii și lanterne, dar și alte sisteme, cum ar fi lămpașe, lumânări.
Bateriile şi lanternele sunt ideale, deoarece celelalte elemente pot să ducă la anumite accidente care pot să apară la un moment dat în interiorul imobilului și care nu sunt de dorit.
În același timp, un element foarte important este că trei zile n-o să poți să trăiești în întuneric. Asta presupune ca în zona în care, să spunem, te-ai izolat din punct de vedere termic pe timpul zilei, să faci lumină, astfel încât să poți să te bucuri de razele duminică naturale”, e xplicat Dumitru Chisăliță.
Cum depozitezi şi prepari alimentele?
„E un element foarte important. În general, hrana caldă este un element absolut necesar, dar neavând surse, trebuie să te gândești fie să ai la îndemână, fie să-ți construiești dintr-o cutie, de exemplu, de metal, o lampă cu spirt pe care s-o folosești pentru a-ți încălzi alimente de tip conserve, pentru a-ți face un ceai, pentru a-ți face o supă, să spunem, la plic.
Adică diverse alimente care se pot conserva și care pot să fie ușor preparat și la temperaturi nu foarte ridicate”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Interacţiunea socială
„Trebuie să ne aducem aminte că într-un bloc stau mai mulți oameni, stau mai multe familii, că pe stradă sunt mai mulți oameni. Asta înseamnă că există posibilitatea ca la un moment dat timp, în timpul celor 3 zile să nu folosim neapărat telefonul sau alte elemente, ci pur și simplu să interacționăm, să ne deplasăm până la vecini, mai ales dacă sunt poate mai în vârstă sau au anumite probleme de sănătate. Cu ocazia asta constatăm și care este starea lor, să discutăm, să povestim.
Foarte important să existe o interacțiune în interiorul familiei, să se desfășoare anumite jocuri, să existe o anumită comunicare, pentru că până la urmă avem nevoie de această interacțiune, mai ales în aceste momente”, a delarat Dumitru Chisăliță.
Ce trebuie să conțină rucsacul de prim ajutor
Pentru a supraviețuii unui moment de blackout estre recomandat să aveți la îndemână rucsacul de prim ajutor. Acesta, se folosește și în caz de cutremure.
„Cred că e foarte important în acest rucsac să avem în primul rand medicamentaţia, dacă folosim o anumită medicamentaţie. Apa nu trebuie să ne lipsească, un anumit număr de alimente, câteva conserve. În acelaşi timp baterie, o lanternă, sisteme de stocare a energiei electrice. Există diverse sisteme de stocare simple, care se încarcă de la o anumită sursă. Poate să fie încărcat la bateria de la maşină, la o sursă solară sau există echipamente care au posibilitatea să se încarce direct. Acumulatoare cu baterii solare”, a mai explicat Dumitru Chiseliţă.
