Din cuprinsul articolului
Este posibil ca vitamina K să nu fie la fel de populară și bine cunoscută ca alte vitamine și, dacă este cunoscută, este pentru rolul important pe care îl joacă în coagularea sângelui. Cu toate acestea, vitamina K este, de asemenea, esențială pentru construirea oaselor puternice și prevenirea bolilor de inimă.
Există două forme naturale de vitamina K.
Vitamina K1 (numită și filochinonă) se găsește din abundentă în legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza, spanacul și muștarul. Deci este ușor să obțineți această vitamină atunci când urmați o dietă nutritivă.
Vitamina K2 (o substanta usor diferita, numita menachinona), pe de alta parte, este produsa de microorganisme si nu se gaseste decat foarte rar in alimentele de origine vegetala; alimentele bogate in vitamina K2 sunt carnea rosie de pui, porc si alimente fermentate precum branza, de aceea pentru cei ce urmeaza o dieta vegetariana este mai greu sa o obtina din alimentatie. Corpul uman poate sintetiza vitamina K2 din K1, iar bacteriile intestinale pot produce K2, dar in cantitati foarte mici.
Vitamina K este importantă pentru:
Coagularea sangelui
Vitamina K este esențială pentru procesul de coagulare a sângelui. De fapt, vitamina K a fost numită pentru această funcție importantă; oamenii de știință care au descoperit vitamina au denumit-o folosind prima literă a cuvântului german „koagulare”.
Sănătatea oaselor și prevenirea fracturilor
Vitamina K permite organismului să utilizeze calciul necesar pentru formarea oaselor și a dinților. Multe studii au asociat statutul scăzut de vitamina K1 sau K2 cu un risc mai mare de fractură de șold sau densitate minerală osoasă scăzută.
Sănătatea inimii prin interacțiuni cu calciu
Vitamina K ajută la prevenirea calcificării arterelor coronare (arterele care dau sânge inimii). O proteină dependentă de vitamina K leagă calciul pentru a proteja țesuturile moi – inclusiv arterele – de calcificare.
In 2004, un studiu efectuat la Rotterdam a aratat ca un consum marit de vitamina K2 a redus semnificativ riscul de boala cardiaca coronariana cu 50% in comparatie cu un consum mai redus de vitamina K2. In acest studiu, vitamina K1 nu a avut niciun efect.
Rezultate similare a avut si un alt studiu desfasurat in 2009. O analiza sistematica a unor studii efectuata in 2010 nu a gasit nicio asociere intre aportul de vitamina K1 si boala de inima coronariana, insa un consum mai mare de vitamina K2 a fost asociat cu un risc mai redus. Astfel, consumul de vitamina K2 pe langa vitamina K1 se dovedeste benefic pentru combaterea calcifierii vasculare.
