Ce este sindromul inimii frânte? Specialist: În acest sindrom, vârful inimii se dilată ca un balon

Deși nu pare o afecțiune reală, sindromul inimii frânte este o boală temporară care mimează simptomele atacului de cord și poate cauza anxietate și atacuri de panică. Această afecțiune cardiologică se manifestă în situații de stres sau emoții extreme.

Această afecțiune este, practic, mecanismul natural al organismului în fața unui volum ridicat de stres și emoții puternice.

Afecțiunea este întâlnită mai ales în cazul femeilor. Peste 90% din cazuri sunt raportate la femeile cu vârsta cuprinsă între 60 și 75 de ani.

Sindromul inimii frânte și atacul de cord sunt afecțiuni cu simptome foarte asemănătoare. Totuși, în cazul atacului de cord, cauza principală și potențial letală este blocarea arterelor coronare. În cazul sindromului inimii frânte, arterele nu sunt blocate, însă mușchiul inimii este slăbit.

Pentru a evita orice nelămurire și pentru a fi sigur că nu este vorba despre atac de cord este indicat să te duci la un control periodic pentru a stabili cât de sănătoasă este inima ta.

Simptome frecvente ale sindromului inimii frânte

• Durere intensă în piept
• Dificultăți de respirație
• Aritmie (bătăi de inimă neregulate)
• Stări de leșin
• Tensiune scăzută

Dr. Vasi Rădulescu, despre sindromul inimii frânte

Dr. Vasi Rădulescu, renumit medic român, dezvăluie câteva informații despre sinfromul inimii frânte, dar și despre importanta legătură dintre inimă și creier.

„Pauză de inimă și creier. Știai că ăștia mici provin din doi muguri germinativi așezați unul lângă altul, inițial în capul embrionului? Creierul rămâne pe loc, iar inima începe să coboare ușurel până la nivelul toracelui, unde va sta tot restul vieții. Inima începe să bată după ziua a 20-a în dezvoltarea embrionară – este primul organ funcțional.

Popular, asociem creierul cu rațiunea, iar inima cu sentimentele, iubirea. În realitate, creierul se ocupă și de componenta rațională, dar și de cea sentimentală. Funcțiile inimii sunt de pompare a sângelui și de sinteză a unor substanțe care optimizează niște parametri tensionali. Creierul generează iubirea și e foarte interesant cum inima nu se ocupă de asta, dar suferă în lipsa ei.

Există situații în care inima suferă direct, la propriu, probabil prin descărcări masive de catecolamine în stres – una este „sindromul inimii frânte” și apare mai ales la femei după o pierdere a unor persoane dragi (despărțiri, deces). În acest sindrom, vârful inimii se dilată ca un balon, luând o formă tipică de capcană de caracatițe (de unde și denumirea de tako tsubo) utilizată în Japonia, ca o amforă în care caracatița intră și nu mai poate să iasă. Sindromul e de regulă reversibil.

Ce pricepem de aici? Prețuiți-vă creierele, că de acolo izvorăsc majoritatea lucrurilor. Putem accepta și convențiile cât timp ele dau magie vieții. Nu e nicio problemă dacă asociați inima cu iubirea. Iubiți, că asta face bine în tot corpul. Și încercați să nu vă stresați prea tare în despărțiri, că vă puteți da peste cap inimile. Lucrurile trec, se așază, vom avea parte de noi povești de pus în creiere. Și-n inimi”, scrie Dr. Vasi Rădulescu pe o rețea de socializare.