Din cuprinsul articolului
Jurământul lui Hipocrate este un pilon al eticii medicale, o declarație solemnă a valorilor și responsabilităților pe care un medic le asumă în exercitarea profesiei.
Este un adevărat simbol al integrității și profesionalismului în medicină. Și chiar dacă forma și conținutul său s-au schimbat de-a lungul secolelor, esența sa etică continuă să inspire și să ghideze medicii din întreaga lume.
Jurământul lui Hipocrate își trage numele de la Hippocrates din Kos, un medic grec din secolul V î.Hr., considerat „părintele medicinei”. Acest jurământ a evoluat de-a lungul timpului, adaptându-se la schimbările din practica medicală și societate, și este un angajament solemn al medicilor de a practica medicina în mod onest și etic.
Jurământul lui Hipocrate este considerat piatra de temelie a eticii medicale, un cod moral care ghidează medicii de-a lungul carierei lor.
Jurământul original, scris în jurul anului 400 î.Hr., a fost adaptat de-a lungul timpului pentru a reflecta schimbările în practica medicală și societate. Cu toate acestea, principiile fundamentale ale jurământului, cum ar fi confidențialitatea, abținerea de la a face rău și respectul pentru viața și demnitatea umană, rămân relevante și astăzi.
Prin respectarea jurământului lui Hipocrate, medicii contribuie la menținerea integrității și încrederii în sistemul medical, aducând beneficii durabile atât pacienților, cât și profesiei în sine.
În multe universități medicale, jurământul este rostit de absolvenți la ceremonia de absolvire, simbolizând trecerea de la student la profesionistul medical și angajamentul lor față de standardele etice ale profesiei.
Iată varianta originală a jurământului lui Hipocrate, pe care unele universități din țară au decis să o păstreze.
„Jur pe Apollo, pe Asclepios, pe Higeea şi Panaceea, pe toţii zeii şi zeiţele, luându-i ca martori că voi indeplini, pe cât mă vor ajuta puterile şi priceperea, jurământul şi legământul care urmează.
Pe învăţătorul meu într-ale medicinii îl voi socoti deopotrivă cu cei care m-au adus pe lume, voi împărţi cu el averea mea şi, la nevoie, îi voi îndestula trebuinţele, pe copiii săi îi voi privi ca pe fraţii mei şi, dacă vor dori să devină medici, îi voi învăţa fără plată şi fără să le cer vreun legământ.
Preceptele, lecţiile orale şi tot restul învăţăturii le voi împărtăşi fiilor mei, fiilor învăţătorului meu şi ucenicilor uniţi printr-o făgăduială şi printr-un jurământ, potrivit legii medicale, dar nimănui altcuiva.
Le voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate. Nu voi încredinţa nimănui otrăvuri, dacă îmi va cere şi nu voi îndemna la aşa ceva, tot astfel nu voi încredinţa nici unei femei leacuri care să o ajute să lepede.
Îmi voi petrece viaţa şi voi îndeplini meşteşugul în nevinovăţie şi curăţie.
Nu voi practica operaţia scoaterii pietrelor din băşica udului, lăsând-o în seama celor ce se ocupă cu aceasta.
În orice casă aş intra, voi intra spre folosul bolnavilor, păzindu-mă de orice faptă rea şi stricătoare comisă cu bunăştiinţă, mai ales de ademenirea femeilor şi a tinerilor liberi sau sclavi. Orice aş vedea şi aş auzi în timp ce îmi fac meseria sau chiar în afara de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie să fie destăinuit, socotind că, în asemenea împrejurări, păstrarea tainei este o datorie.
Dacă voi respecta acest legământ fără să-l calc, fie să mă bucur pe deplin de viaţa si de meseria mea, pururi cinstit de ceilalţi, iar dacă îl voi nesocoti şi voi fi un sperjur, merit să am o soartă dimpotrivă”.
„Mă angajez solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii;
Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţa care le sunt datorate;
Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate;
Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine obligaţie sacră;
Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi chiar şi după decesul acestora;
Voi menţine prin toate mijloacele onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic;
Colegii mei vor fi fraţii mei;
Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, partid sau stare socială;
Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană de la începuturile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunostinţele mele medicale contrar legilor umanităţii. Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!”
În Germania mai rău ca la noi, ce mâncare primesc bolnavii? Mâncarea oferită bolnavilor în…
Invitată recent la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, emisiune difuzată la Kanal D, Oana…
Vești bune pentru unii pensionari. Un proiect de lege care are în prim plan veniturile…
Semnificația ultimei cifre din CNP. Numerologul Mihai Voropchievici a arătat, la Antena 3, ce dezvăluie…
Venele varicoase sunt adesea una dintre cele mai frecvente afecțiuni la femei, mai mult decât…
Nu este vorba de stres: semnificația spirituală a căderii părului. Calviția și căderea părului sunt…