Iubirea sau dragostea este un sentiment complex care poate fi cu greu explicat în cuvinte. Termenul este utilizat de oameni în mai multe situații, pentru că iubirea poate fi de mai multe feluri: iubirea de sine, iubirea față de partener, iubirea față de copil, iubirea față de țară, iubirea față de natură, iubirea față de aproape, iubirea față de animale etc.
Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan, autorul mai multor cărți , dintre care “Inteligența materiei” a revoluționat gândirea întregii omeniri, situându-se în topul lecturilor fundamentale la nivel internațional, continuă să ne dăruiască noi înțelesuri după care tânjim. În cele ce urmează vom afla ce este iubirea din perspectiva marelui profesor.
Prof. Dumitru Constantin Dulcan: „Iubirea este un câmp afectiv care impune o condiție: ca între doi parteneri să fie un echilibru. Întotdeauna, când unul e mai sus și altul e mai jos, apare o suferință, deci, într-o iubire, cei doi parteneri trebuie să facă efortul de a fi întotdeauna pe picior de egalitate. Sigur că balanța oscilează când în sus, când în jos, dar important este să revină la echilibru. Iubirea este un câmp care unifică, armonizează. O iubire care nu îți crește energia, vitalitatea, care nu-ți dă sentimentul de fericire, nu e iubire, este un chin. Iubirea este plusul și minusul care începe din centrul tuturor astrelor până la nivelul celei mai frumoase flori, celei mai invoalte, celei mai inocente. Și pretutindeni plusul își caută minusul, inclusiv în materia nevie, fizică. Toate reacțiile chimice sunt plus cu minus, obligatoriu. Acesta este misterul prin care universul s-a făcut. Din aceste combinații de plusuri și minusuri s-a făcut toată diversitatea lumii în care trăim, care există în universul acesta. Pretutindeni în Univers găsim aceeași chimie, ceea ce mi se pare a fi formidabil! Este încă o dovadă a unității lumii”
Bătălia inimă – creier: În noi este scânteia divină, iar Dumnezeu știe mai bine decât tine. Acolo, în inimă, este Dumnezeu.
Prof. Dumitru Constantin Dulcan: „De când eram tânăr, chiar dacă nu știam ce știu acum, am constatat că avem două instrumente de decizie. Ești într-o situație de dubiu, te întrebi: să fac asta sau să nu fac… Dacă întrebi creierul, el analizează circumstanțele raționale, ia ca elemente niște circumstanțe pasagere, efemere, de aceea, de cele mai multe ori răspunsul care vine din creier e greșit. Dacă întrebi inima, inima conține adevărul, pentru că acolo e sălașul divin. Scânteia divină din noi este în inimă, acolo nu greșești. Acolo e doar sentiment. Inima nu zice nici da, nici nu. Simți acel lucru, că-l vrei sau că nu-l vrei. De câte ori am făcut contra inimii, am greșit. Iar acum știu, sunt pe cu totul alte coordonate de cunoaștere și știu că adevărul este în inimă. În noi este scânteia divină, iar Dumnezeu știe mai bine decât tine. Acolo, în inimă, este Dumnezeu.”
