Din cuprinsul articolului
Ce anume se interzice de Sfinții Mihail și Gavriil. Ce ar trebui să faceți pe 8 noiembrie, când creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Mihail și Gavriil?
Bine de știut este că astăzi sunt prăznuiți nu doar Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, ci și toate cetele îngerești care nu s-au despărtit de Dumnezeu, numele sărbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril și al tuturor cereștilor puteri.
Se spune că Sfinţii Mihail şi Gavril fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor. Ei sunt, totodată, şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române.
Aceasta sărbătoare a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfințirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tarziu, ea a devenit o sărbatoare comună a tuturor Sfintilor Îngeri.
Sfântul Arhanghel Mihail al cărui nume înseamnă în limba ebraică ,,Cine este ca Dumnezeu?’’ este cel care s-a luptat cu îngerii răi. La început toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni, potrivit stiripesurse.ro.
CELE MAI PUTERNICE TRADIŢII PENTRU SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL
1.În ajunul sărbătorii sau chiar pe în ziua de 8 noiembrie se împarte pomană pentru sufletele morților, numindu-se popular “Moșii de Arhangheli”.
2.În unele zone ale țării, finii dăruiesc colaci naşilor.
3.De ziua Arhanghelilor munca este interzisă. Cei care nu se supun vor avea parte de chin mare la vremea morţii.
4.Creştinii trebuie să meargă la biserică, să aprindă lumânări şi să se roage pentru belşug şi sănătate.
5.În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate.Conform ziarunirea.ro, această turtă se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Daca turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare.
