Ce este angina pectorală și cum se deosebește de infarct? Semne de alarmă

Ce înseamnă angina pectorală stabilă

Angina stabilă: desemnează o situaţie care nu se modifică o lungă perioadă de timp. Există episoade de angină care apar atunci când pacientul depune efort, cu caractere care se menţin constant. Durerile apar la acelaşi nivel de efort fizic, cedează în repaus sau la nitroglicerină sublingual, au o anumită frecvenţă în timp , frecvenţă care depinde de eforturile depuse de pacient.

La un pacient cu angină stabilă pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea – atât în timpul unei zile, cât şi de la o zi la alta. De exemplu, angina poate să apară la un efort mai mic dimineaţa decât eforturile care produc criza în timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variaţii. De exemplu, când vremea este rece, angina poate să apară la un efort mai mic decât de obicei. Acest lucru se poate întâmpla şi după mese copioase sau în condiţii de stres.

Angina instabilă: există un risc mare de a face un infarct miocardic acut! Angina instabilă este un tip de angină cu o gravitate mai mare şi pentru care trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic. Se poate manifesta în mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sunt:

– creşterea frecvenţei şi intensităţii crizelor de angină, la un pacient care în trecut prezenta o angină stabilă (angina începe să apară mai frecvent decât înainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare);

– apariţia anginei în repaus (fără factori precipitanţi, cum sunt efortul fizic, stresul, mesele copioase);

– crize de angină în repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedează după nitroglicerină sublingual;

– angina care apare în timpul nopþii (trezind pacientul din somn).

În toate aceste cazuri există un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburări grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subită. Toate aceste situaţii trebuie anunţate urgent medicului.

Ce trebuie să fac după diagnosticarea cu angină pectorală?

În afara tratamentului cu medicamentele pe care medicul vi le va prescrie, trebuie să înlăturaţi toţi factorii de risc ce pot fi modificaţi. Renunţarea la fumat, dieta fără grăsimi, scăderea în greutate – sunt o parte foarte importantă a tratamentului şi depind doar de pacient.

Cum recunoaştem durerea din angină?

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor în spatele sternului, în partea inferioară, mijlocie sau superioară şi mai rar în faţa inimii. Iradierea durerii este în braţul şi antebraţul stâng, de-a lungul părţii sale interne, până la degetul mic şi inelar. Uneori durerea este percepută ca o senzaţie de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghiuri. Anxietatea, neliniştea, spaima sunt simptome care însoţesc aproape întotdeauna crizele anginoase. Durerea apare în următoarele condiţii: la efortul fizic, în cursul acestuia şi poate dispărea la întreruperea lui; la expunerea la frig, după prânzuri copioase, în timpul raporturilor sexuale, stress. Între crize, bolnavii pot să nu prezinte simptome.

Ce este angina pectorală. Cât ţine durerea în cazul unei crize anginoase?

Un episod obişnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute. Durerile foarte scurte de câteva secunde, ascuþite – nu sunt de obicei anginaă pectorală ci dureri de origine musculară, dureri cu caracter „funcţional“ – care apar fără a exista o boală organică. În cazul unei dureri toracice care durează peste 30 de minute, uneori ore în şir, neîntrerupte de perioade de acalmie, trebuie să vă adresaţi de urgenţă unui medic.

Ce este angina pectorală. Ce fac să treacă durerea?

De obicei, durerea toracică din angina pectorală obişnuită dispare la încetarea efortului fizic. Repausul – în picioare sau şezând – calmează durerea şi o face să dispară într-un minut până la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerină tablete sau spray sublingual calmează de asemenea durerea din angina pectorală în 1 – 5 minute. Răspunsul la nitroglicerină nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afecţiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerină sublingual.

Pacientul cu angină pectorală trebuie să aibă întotdeauna la îndemână un flacon cu nitroglicerină tablete sau un spray cu nitroglycerină pentru a putea acţiona rapid în caz de apariţie a anginei. Nu ezitaţi să le folosiţi. Nu produc dependenţă şi au un efect rapid.Tableta de nitroglicerină se plasează sub limbă şi, pentru a acţiona rapid, nu trebuie înghiţită. Efectul începe să apară în douã minute. Dacă durerea nu cedează în decurs de 5 minute, puteţi să mai luaţi o tabletă. Dacă episodul de anginaă nu se linişteşte după 3 tablete de nitroglicerină sublingual luate la interval de 5 minute, chemaţi urgent salvarea şi mergeţi la spital.

Nu sunt de obicei dureri anginoase:

– durerile localizate într-o zonă superficială şi care se accentuează sau reapar la palparea toracelui;

– durerea pe o zonă mică – sub 3 cm;

– înţepăturile scurte de câteva secunde;

– durerile cu caracter de junghi care se modifică cu respiraţia şi care se accentuează la mobilizarea toracelui, a gâtului sau a braþelor.

Reguli care pot feri bolnavul de o criză anginoasă

– Odihna după servirea mesei este foarte importantă!

– Încetarea oricărei activităţi în momentul apariţiei unei crize anginoase, relaxarea şi administrarea medicamentului folosit în astfel de situaţii.

– Se va înceta administrarea de pilule anticoncepţionale în cazul prezenţei anginei. Estrogenul conţinut de acestea creşte riscul coagulării sângelui.

– În cazul apariţiei crizei de angină noaptea este nevoie de corectarea poziţiei corpului, prin păstrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci când pompează sângele prin vene către inimă.

– Riscul de infarct miocardic şi de angină instabilă este redus semnificativ în urma administrării aspirinei luate la recomandrea medicului.

– Încetarea fumatului. Apariţia crizelor de angină este influenţată negativ de prezenţa nicotinei.