Ce este Agheasma Mare și cum se întrebuințează. Părintele Ciurariu: În ajunul Bobotezei se ține post negru

Ce este Agheasma Mare și cum se întrebuințează. Creștinii ortodocși se pregătesc pentru sărbătoarea de Bobotează. Ziua de 6 ianuarie, care mai este cunoscută și sub numele de Botezul Domnului, este ziua în care cerurile se deschid, iar apele sunt sfințite.

Este ziua în care, în bisericile din România se oficiază slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare).

După slujba de sfințire, fiecare enoriaș ia cu el acasă câte o sticluță cu apă sfințită. Agheasma Mare nu trebuie să lipsească din casa niciunui creștin în ziua de Bobotează. Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineața, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie.

Când se folosește de fapt Agheasma Mare, cum se păstrează și cât timp se bea după Bobotează, ne explică părintele Teodor Ciurariu, un cunoscut preot din Botoșani, într=o postare pe Facebook.

Părintele Ciurariu: În ajunul Bobotezei se ține post negru

„În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ţine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile.

După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.

Ce este Agheasma Mare și cum se întrebuințează

În unele regiuni, în special în Moldova, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului.

Se întâmplă ca cei opriţi de la Sfânta Împărtăşanie, să primească de la duhovnic, binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtăşanie.

Alţi preoţi îi opresc pe credincioşi să ia Agheasma Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: “aceştia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfinţirea lumii şi a întregii făpturi… Deci de unde este socotinţa acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să ştim că nu pentru aceasta Apă este necurăţia în noi, ci devenim necuraţi prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curăţim de acestea, bem fără de îndoială această Sfântă Apă.”

Cu Agheasmă Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei.

Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.

Slujbe speciale în Ajun şi de Bobotează

În Ajunul Bobotezei, în lăcaşurile de cult se oficiază slujba Aghesmei mari, după săvârşirea Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului.

Cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului, sunt oficiate, în aceste zile, slujbe speciale. Astfel, în ziua Ajunului Bobotezei, la 5 ianuarie, se va săvârşi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare pentru a doua oară de la începutul anului.

Conform rânduielilor tipiconale din Biserică Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Când Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminică, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.

Agheasma mare se oficiază doar o dată pe an

Dacă Agheasma Mică se poate săvârşi ori de câte ori credincioşii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază o singură dată pe an, pe 6 ianuarie, în ziua Botezului Domnului în Iordan.

În cadrul slujbei de sfinţire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 şi XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) şi Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezintă în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rosteşte rugăciunea de sfinţire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: (“Treime mai presus de fire…”).

Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfinţirea apei (“Tu Însuţi, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino şi acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh şi sfinţeşte apa aceasta”) şi binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundandu-o cruciş în vasele cu apă.

Apoi rosteşte o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh (“Însuţi şi acum, Stăpâne, sfinţeşte apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt”), pe care preotul o rosteşte tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu mâna cruciş.

Agheasma se păstrează la loc de cinste

La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. “În Iordan botezându-Te Tu Doamne …”

În casele credincioşilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate şi dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post şi ajunare.

Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, “firea apei celei sfinte este ca să spele şi trupul şi sufletul, să-l sfinţească, să-l înnoiască şi să-l facă fiu al lui Dumnezeu”, a scris părintele Teodor Ciurariu.