Ce contează mai mult la recalculare pentru creșterea pensiei: vechimea sau contribuția?

Noua formulă de recalculare a pensiilor a stârnit numeroase controverse și confuzii printre pensionari. Deși la prima vedere pare simplă, în esență, ea aduce schimbări semnificative care afectează cuantumul pensiei.

Cele două criterii esențiale în recalculare sunt anii munciți și contribuția, dar întrebarea rămâne: care dintre ele este mai important?

Anii munciți și punctele bonus

În cadrul noii formule, anii munciți joacă un rol crucial, fiindcă pe baza acestora se acordă puncte bonus, denumite „puncte de stabilitate”. Aceste puncte sunt esențiale pentru a recompensa stabilitatea în muncă și contribuția îndelungată la bugetul asigurărilor sociale de stat. În concret, pentru cei care au muncit perioade mai lungi de 25 de ani, se acordă puncte de stabilitate astfel:

• Pentru perioada 25-30 de ani munciți: 0,5 puncte pentru fiecare an.
• Pentru perioada 30-35 de ani munciți: 0,75 puncte pentru fiecare an.
• Pentru stagiile mai lungi de 35 de ani: 1 punct suplimentar pentru fiecare an.

Exemple concrete de beneficii din punctele bonus

Pentru a înțelege mai bine impactul acestor puncte, să analizăm câteva scenarii:

• O persoană care a muncit 30 de ani primește 2,5 puncte bonus, echivalentul a 202 lei (2,5 puncte x 81 lei).
• O persoană cu 35 de ani de muncă primește 6,25 puncte bonus, adică 506 lei (6,25 puncte x 81 lei).
• Cei cu 40 de ani de muncă primesc 11,25 puncte bonus, ceea ce se traduce în 911 lei (11,25 puncte x 81 lei).

Aceste exemple ilustrează clar că numărul de ani munciți aduce un beneficiu semnificativ prin acordarea punctelor de stabilitate.

Contribuția și punctele de contributivitate

Pe de altă parte, ministrul muncii a subliniat că punctele de contributivitate rămân esențiale în noua formulă de calcul. Acestea sunt obținute pe baza contribuțiilor plătite din salarii de-a lungul anilor de muncă. Astfel, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat este un factor determinant în cuantumul pensiei.

Punctele necontributive

O altă noutate introdusă de noua lege sunt punctele necontributive, acordate pentru perioade necontributive precum studiile superioare (universitate, master, doctorat) sau serviciul militar. Aceste puncte sunt menite să încurajeze educația și să compenseze perioadele în care contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale nu au fost posibile. De exemplu, pentru fiecare an de studii superioare se acordă 0,25 puncte.

Formula de calcul a pensiei

Noua formulă de calcul a pensiei se bazează pe următorii parametri:

$\text{Pensia}=VPR\times \text{Numa˘rul total de puncte}$

Unde VPR (Valoarea Punctului de Referință) este de 81 de lei, iar numărul total de puncte este suma punctelor de contributivitate, a punctelor de stabilitate (bonus) și a punctelor pentru perioade asimilate (studiu, armată etc.).

Importanța celor două criterii

În concluzie, ambele criterii, anii munciți și contribuția, sunt esențiale în noua formulă de recalculare a pensiilor. Deși anii munciți aduc puncte bonus substanțiale, contribuția determină baza de puncte de contributivitate, care rămâne fundamentală pentru cuantumul final al pensiei. Practic, pentru a maximiza beneficiile la recalculare, pensionarii trebuie să aibă atât o perioadă lungă de muncă, cât și contribuții semnificative la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Această abordare duală, care recompensează atât stabilitatea în muncă, cât și contribuțiile efectuate, reflectă o încercare de a echilibra echitatea socială și de a încuraja munca susținută și responsabilitatea financiară pe termen lung. Ministrul muncii a demontat astfel mitul conform căruia doar vechimea ar conta în noua lege, clarificând că contributivitatea rămâne un pilon esențial al sistemului de pensii.

În final, fie că vorbim de anii munciți sau de contribuție, ambele criterii sunt interdependente și contribuie la asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari, reflectând atât efortul lor pe termen lung cât și contribuțiile lor financiare directe.