Ce boli se pot ascunde în spatele poftelor apărute din senin

Dorinţa de neoprit de a mânca ceva dulce poate fi asociată cu diabetul de tip II, iar pofta de migdale ori de nuci trădează boli de inimă sau probleme cu tiroida

Pe când pofta de alimente dulci, sărate sau bogate în grăsimi exprimă o stare de stres cronică şi o alimentaţie dezechilibrată, dorinţa de a consuma carne sau oleaginoase poate semnaliza lipsa unor nutrienţi. Este bine să ţineţi cont de poftele care vă macină pentru că satisfacerea lor poate însemna şi o viaţă mai sănătoasă.

Iată poftele care apar frecvent şi problemele pe care le trădează.

1. Pofta de ciocolată e frecventă mai ales în rândul femeilor şi teoriile care o explică sugerează atât deficienţa de magneziu, cât şi schimbările bruşte de dispoziţie.

Dacă nu vreţi, totuşi, să vă compromiteţi silueta, cea mai indicată este ciocolata neagră pentru că are mai puţine grăsimi şi face bine inimii. ,,Dulciurile sunt alimente care creează dependenţă şi dacă mâncăm astfel de alimente, pofta reapare. Însă, dacă mâncaţi fructe, legume sau paste integrale, nu mai apare acea poftă irezistibilă de dulce’’, este de părere expertul în nutriţie Gheorghe Mencinicopschi. Pofta de dulce poate fi asociată şi cu diabetul de tip II.

2. Pofta de carne poate apărea din cauza gustului său plăcut, dar poate trăda şi o lipsă de proteine, mai ales în urma unor activităţi fizice şi intelectuale intense.

3. Pofta de paste sau de pâine poate indica o posibilă depresie. Carbohidraţii ajută la eliberarea serotoninei (hormonul fericirii) în organism, iar o dietă bogată în proteine şi săracă în carbohidraţi poate duce la schimbări de dispoziţie. Pentru o dietă echilibrată şi sănătoasă, cele mai indicate sunt pastele integrale.

4. Pofta de oleaginoase. Nucile, migdalele, alunele sunt bogate în grăsimi nesaturate, iar dorinţa de a consuma aceste alimente poate semnala existenţa unor afecţiuni generate de carenţa acizilor graşi nesaturaţi (boli de inimă, colesterol crescut, sau hipertiroidie). ,,Poate să indice carenţa şi necesitatea organismului de a-şi reechilibra aportul de acizi graşi esenţiali’’, a adăugat expertul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi.

Pe de altă parte, există şi păreri care contrazic teoria legăturii dintre pofte şi carenţe. „Teoria sel-fselecţiei alimentare nu se mai dovedeşte a fi reală, câtă vreme omul este confruntat astăzi cu atâtea tentaţii alimentare. Poate să poftească după ceva anume pentru că acel gust îi este familiar şi prietenos încă de când era copil, pentru că îi creează confort, pentru că îl asociază cu amintiri plăcute, etc. Nu pentru că ar avea nevoie de ceva anume”, este de părere medicul nutriţionist Corina Zugravu.

Dacă simţi nevoia să mâncaţi „acrituri”, mergeţi la medicul de familie pentru analize şi control

De ce poftim la lămâi, murături, sare

Alimentele acre (oţet, borş, lămâi, murături) indică deficite enzematice, dar apar şi la cei care consumă excesiv alcool şi grăsimi. Pofta de acrituri anunţă, de asemenea, gastrite sau hepatite.

Dorinţa de a gusta din drojdia de bere când se prepară pâine sau cozonaci indică lipsa vitaminelor B, dar şi astenie, nevroze, anemii, afecţiuni cardio sau cerebrovasculare.

Pofta de sare, însă, ascunde carenţa sodiului din organism, provocată mai ales de transpiraţii excesive, diaree. O astfel de poftă nu trebuie satisfacută în totalitate, deoarece sarea agravează chiar bolile pe care le reclamă.