Ce boli poate ascunde menstruația abundentă și care sunt consecințele grave?

Un subiect delicat, evitat in discutii, menstruatia in exces poate ascunde grave probleme de sanatate, iar vizita la medicul ginecolog si tratamentul urgent sunt necesare daca aceasta dureaza mai mult de o saptamana si este adeseori insotita de dureri constante in abdomenul inferior si de scurgeri cu cheaguri mari de sange. Menoragia, cunoscuta si ca o menstruatie puternica, este descrisa ca o hemoragie grava si prelungita in timpul ciclului menstrual, care poate sa intrerupa activitatea normala a unei femei si le afecteaza, la nivel global, pe mai mult de 20% dintre ele.

Consecinta a acestei dereglari menstruale este anemia, pe care o putem identifica dupa senzatia de oboseala, epuizare, ameteala, durere de cap, stare generala proasta, tahicardie (accelerare anormala a batailor inimii) si hipotensiune. Dr. Silviu Istoc, medic obstetrica-ginecologie ne explica de ce apare menoragia si cum se trateaza.

Fiecare femeie are un ciclu menstrual unic si chiar daca perioada optima a acestuia este 28 de zile cu o durata de 4 zile, fluctuatii intre 21 si 32 de zile sunt considerate normale. Semnalele de alarma apar insa atunci cand durata menstruatiei este de peste 7 zile si este necesara schimbarea absorbantului la fiecare 2-3 ore.

„Menoragia este una dintre cele mai comune probleme ginecologice in prezent, iar cauzele sale pot fi descoperite in totalitate doar in urma unor analize de laborator sau imagistice. Exista mai multe cauze ale menoragiei de la fibroame uterine, tesuturi necanceroase care cresc in interiorul uterului, pana la dereglari hormonale, hipertensiune, medicamente anticoagulante, de boli de sange, tulburarile de coagulare sau hemofilia, precum si de boli hepatice precum ciroza hepatica”, explica dr. Silviu Istoc, medic obstetrica-ginecologie.

Alte cauze ale unei menstruatii abundente pot fi:
– Anovulatia, care afecteaza 6 si 15% din femei, fiind o dereglare a ciclului menstrual in care femeia nu elibereaza un ovul lunar;
– Polipi uterini;
– Cancer cervical, uterin sau ovarian;
– Disfunctii la nivelul glandei tiroide sau pituitare;
– Schimbari la nivel hormonal, cum este cazul premenopazei;
– Schimbari de pastile contraceptive;
– Boala inflamatorie pelvina sau alte infectii.

Schimbari la nivelul stilului de viata, in dieta, stresul, modificari drastice in greutate, exercitiile fizice intense, operatiile sau traumele recente toate acestea contribuie la declansarea menoragiei.

Pentru unele femei chiar si nasterea poate fi o cauza. „Uneori sangerarile puternice apar dupa ce femeia a nascut, deoarece sarcina face ca dimensiunea uterului sa se mareasca, ceea ce inseamna ca dupa nastere, exista mai multa suprafata pentru tesutul endometrial”, adauga dr. Istoc.

Cand trebuie sa consulti un specialist

Este normal ca menstruatia sa varieze in durata si flux, asa ca nu e nevoie sa te grabesti la medic daca ti s-a intamplat o data. Daca problema persista, medicul ginecolog va determina cauza menoragiei folosindu-se de urmatoarele teste:

▪ Testul Papanicolaou pentru a exclude boli precum infectia cervicala, inflamatii, displazie sau cancer;

▪ Biopsie endometriala pentru a testa mucoasa uterului privind anomalii celulare sau cancer;

▪ Ultrasunete pentru a evalua organele pelvine, inclusiv uterul, ovarele si pelvisul;

▪ Analize de sange pentru depistarea anemiei, a bolii glandei tiroide sau dereglari hormonale. Orice femeie de varsta reproductiva poate suferi episoade de menoragie. Mai predispuse sunt insa adolescentele, in primii doi ani de la declansarea menstruatiei, cand se confrunta cu dereglari hormonale. Risc prezinta si femeile aflate in premenopauza, de vina fiind aceleasi tulburari hormonale. Femeile cu ciclu menstrual neregulat sunt de asemenea predispuse la menoragii.

Cum se trateaza

„Tratamentul menoragiei poate fi si simptomatic, iar in acest caz se administreaza antiinflamatoare nesteroidiene si calciu pentru reducerea sangerarilor menstruale, iar in cazul in care pacienta are anemie i se pot prescrie suplimente de fier. Cauza este insa repetitiva, prin urmare sunt foarte importante investigatiile suplimentare pentru descoperirea cauzei si apoi tratarea acesteia”, adauga dr. Istoc.

Vorbeste cu medicul ginecolog daca poti aduce schimbari in stilul de viata si dieta pentru a reduce sangerarea menstruala sau daca trebuie sa urmezi tratament medicamentos. Studiile arata ca pastilele cu progesteron reprezinta cel mai prescris tratament si totusi cel mai putin eficient pentru menoragie. Un alt studiu a aratat ca mult mai eficient este tratamentul cu hormoni administrati intrauterin, iar un altul recomanda utilizarea medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidale, cum este ibuprofenul sau naproxenul, care reduc fluxul menstrual cu pana la 60%. O optiune relativ noua este acidul tranexamic care luat in timpul sangerarii ajuta la reducerea pierderilor de sange, printr-o proteina ce ajuta la coagularea sangelui, insa are si efecte secundare.

In cazuri severe se poate discuta si despre operatie, cum este histerectomia pentru inlaturarea uterului. O alta varianta mai putin radicala este ablatia endometriala, prin care se distruge tesutul endometrial definitiv pentru a nu mai sangera in fiecare luna. Aceasta procedura poate fi repetata pentru a ramane eficienta si nu ar trebui luata in calcul daca urmeaza sa ramai insarcinata.

„Cel mai frecvent este nevoie de interventii minim invazive pentru a stabili diagnosticul si de a corecta cauza organica a menoragiei, de multe ori paciente care sufereau de ani de zile de menoragie si infertilitate, cu tratament progesteronic cu efecte limitate, au beneficiat de vindecare totala in urma unor interventii simple, ramanand insarcinate ulterior la scurt timp”, adauga dr. Istoc.

Tine minte! Daca suferi de vreun simptom care ar putea indica menoragie, este extrem de important sa consulti imediat un medic!