Ce avem voie și ce nu, în starea de alertă. Noi modificări, de ultimă oră

Guvernul a aprobat, la 18 mai 2020, hotărârea privind instituirea stării de alertă, în conformitate cu prevederile Legii 55/2020.

Potrivit hotărârii, starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, începând cu data de 18 mai, pe o durată de 30 de zile. „Hotărârea de Guvern, odată adoptată, va fi transmisă Parlamentului pentru a încuviinţa starea de alertă şi toate măsurile care se dispun în cadrul stării de alertă”, a spus premierul Ludovic Orban, la 18 mai 2020.

În prezent, starea de alertă în România este reglementată de două acte normative: OUG nr. 68 din 14 mai 2020, în baza căreia, în aceeaşi zi, a fost declarată starea de alertă de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), şi Legea nr. 55 din 15 mai 2020, în baza căreia Guvernul a declarat starea de alertă la 18 mai 2020.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 68 din 14 mai 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile prevede că starea de alertă este declarată de către CNSU, cu acordul prim-ministrului, pentru o perioadă maximă de 30 de zile – care poate fi prelungită pentru o perioadă care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 arată că starea de alertă se instituie de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura are nevoie de acordul Parlamentului, conform noii Legi 55/2020.

Ambele acte normative – OUG 68/2020 şi Legea 55/2020 – aduc o serie de modificări OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Principalele schimbări aduse de noile acte normative se referă la stabilirea unei perioade pentru care poate fi instituită starea de alertă (30 de zile), introducerea unei definiţii a stării de alertă sau la funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, scrie Agerpres.

Starea de alertă conform noii OUG 68/2020 şi Legii 55/2020

Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii (art. 4, indice 1 din OUG 68/2020 şi art. 2 din Legea 55/2020).

Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile (art. 4, indice 2, alin. (1) din OUG 68/2020 şi art. 3, alineat 1 din Legea 55/2020).

Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile. Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat (art 4, indice 2, alineatele 2 şi 3 din OUG 68/2020 şi art. 3, alienate 2 şi 3 din Legea 55/2020).

Factorii de risc enumeraţi în noua OUG 68/2020 sunt: amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau naţional; intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate; insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns; densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc; existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc (art. 4, indice 2, alineat 4 din OUG 68/2020 şi art. 3, alineat (4) din Legea 55/2020).

O altă prevedere importantă se referă la măsurile care pot fi luate de autorităţi pe perioada stării de alertă. Astfel, OUG 68/2020 prevede că, la declararea stării de alertă şi pe durata acesteia, comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc (art. 4, indice 4). La 13 mai 2020, Curtea Constituţională a României a stabilit că măsurile pentru înlăturarea stării de forţă majoră sunt constituţionale, dacă nu afectează exerciţiul unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale şi că actul prin care se afectează drepturi şi libertăţi fundamentale trebuie să fie o lege, potrivit ccr.ro.

Printre măsurile privind creşterea capacităţii de răspuns şi cele pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor, enumerate de Legea 55/2020, se află: restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise; restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile sau intervalele orare stabilite; închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat; limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici etc.

În vederea adoptării deciziilor necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, se constituie Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de preşedinte. Comitetul naţional are trei vicepreşedinţi: ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne; ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice; şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (art. 8, indice 1 din OUG 68/2020).

Declararea stării de alertă la nivel naţional conform OUG 68/2020 şi Legii 55/2020

Potrivit noii OUG 68/2020, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe este declarată de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), cu acordul prim-ministrului. Tot CNSU este cel care declară prelungirea sau încetarea stării de alertă (art. 4, indice 3, alin. (3)).

Conform Legii 55/2020, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări (art. 4, alienate 1,2, 3 şi 4).

Declararea stării de alertă la nivel judeţean sau local conform OUG 68/2020

La nivel judeţean, cel care declară starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ este Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului afacerilor interne (art. 4, indice 3, alin. (2) din OUG 68/2020).

În mod similar, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia (art. 4, indice 3, alin. (2) din OUG 68/2020).

La nivel local, starea de alertă este declarată de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prefectului (art. 4, indice 3, alin. 1 din OUG 68/2020).

Hotărârile prin care se declară starea de alertă şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata acestei stări pot fi atacate în instanţele de contencios-administrativ, mai prevede OUG 68/2020 (art. 42, alineat 3).